Dieta
Șoimul pelerin vânează în aer sau de pe un perișor. Vânează păsări și fie se aruncă asupra prăzii de sus, fie o urmărește din spate. Își capturează prada cu ghearele sale puternice și ascuțite. Se estimează că șoimul pelerin poate plonja cu o viteză de până la 320 de kilometri pe oră!
Ciclul de viață
Perechile de șoimi pelerini masculi și femele se împerechează pentru mai mult de un an. Ei se întorc în aceeași zonă în fiecare an pentru a se reproduce. Masculul execută demonstrații aeriene pentru a curta femela. Perechea își face un cuib pe o cornișă de stâncă sau pe un alt postament înalt. Cuibul este doar o depresiune în pământ, căptușită cu iarbă, pietriș și pământ. Ocazional, o pereche va cuibări într-o cavitate de copac sau în cuibul abandonat al unei alte păsări. În zonele urbane, perechile pot cuibări pe clădiri înalte, turnuri sau poduri!
Femela depune 3-4 ouă. Atât masculul cât și femela incubează ouăle. Puii eclozează în aproximativ o lună și ambii părinți îngrijesc și hrănesc puii. Puii zboară când au în jur de 40 de zile, dar rămân cu părinții lor până când pot vâna pe cont propriu.
Comportament
Pesticidul DDT, care a fost folosit pentru a controla insectele, a dus la o scădere a populației de șoimi pelerini începând cu anii 1940. Până în anii 1960, șoimul pelerin aproape dispăruse din estul Statelor Unite, iar până în anii 1970 populațiile din vest au scăzut cu până la 90%. În 1970, șoimul pelerin a fost listat ca specie pe cale de dispariție în Statele Unite. DDT a fost interzis în 1972, iar interdicția, împreună cu programele de reproducere în captivitate și de eliberare și cu locurile de cuibărit artificiale, a dus la o creștere a populației de șoimi pelerini în Statele Unite. Șoimul pelerin a fost eliminat de pe lista federală a speciilor pe cale de dispariție în 1999.