10 afecțiuni medicale care sună fals, dar sunt de fapt reale

Sindromul vârcolacului (numit și hipertricoză sau sindromul Ambras)

Persoanele care au boala rară de piele numită sindromul vârcolacului au unele trăsături care pot semăna cu cele ale creaturilor mitice care au dat numele afecțiunii. Potrivit Genetic and Rare Diseases Information Center, simptomele sindromului Ambras, așa cum mai este denumită această afecțiune, includ creșterea excesivă a părului pe tot corpul, cu excepția palmelor mâinilor și a tălpilor picioarelor. Aceasta include părul fin de pe față și urechi.

Afecțiunea poate determina, de asemenea, ca o persoană să aibă o față triunghiulară, un nas bulbos și să nu aibă dinți. Sindromul Ambras este o boală genetică și este o trăsătură dominantă și, prin urmare, dacă un copil are un părinte cu acest sindrom, copilul îl poate moșteni.

Cecitatea facială (numită și Prosopagnosie)

Vorbirea „prosopagnosie” provine din cuvintele grecești „prósopo”, care înseamnă „față” și „agnōsia”, care înseamnă „ignoranță”. Mulți dintre noi uităm cu ușurință numele, dar persoanele cu orbire facială se pot strădui să identifice chiar și fețele familiare sau să deosebească oamenii. Există diferite grade ale acestei afecțiuni, iar cei cu o formă severă pot fi incapabili să distingă între o față și un alt obiect sau să își recunoască propria față.

Obscuritatea facială nu este legată de uitarea generală sau de pierderea memoriei. Ea poate apărea ca urmare a unei leziuni cerebrale, a bolilor neurodegenerative sau a unui accident vascular cerebral, potrivit NINDS. Există, de asemenea, cazuri de prosopagnosie congenitală, ceea ce înseamnă că oamenii se pot naște cu această tulburare.

Sindromul Frumoasei Adormite (numit și Sindromul Kleine-Levin)

La fel ca prințesa îndelung inconștientă, persoanele cu afecțiunea neurologică numită sindromul Frumoasa din Pădurea Adormită experimentează perioade de somn excesiv. Aceste episoade pot dura până la 20 de ore pe zi, iar episoadele pot dura zile, chiar săptămâni, potrivit Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accidente Vasculare Cerebrale (NINDS). Aceste episoade de somn îndelungat pot fi precedate de simptome asemănătoare gripei și, atunci când sunt treji, persoanele cu acest sindrom pot prezenta diverse comportamente ciudate, inclusiv mâncatul excesiv, halucinații sau comportamente copilărești.

Dar, spre deosebire de prințesa pe care o evocă numele, 70 la sută dintre persoanele care au această tulburare sunt bărbați adolescenți, potrivit NINDS. Medicamentele stimulante sunt folosite pentru a trata sindromul Kleine-Levin, iar episoadele tind să dispară pe măsură ce persoana ajunge la vârsta adultă.

Boala vacii nebune (encefalopatie spongiformă bovină)

Oamenii nu pot contracta boala vacii nebune; este o boală care afectează creierul și măduva spinării la vaci. Se numește „vaca nebună” pentru că poate face ca vacile infectate să acționeze violent sau nervos, potrivit Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA. Boala se numește în mod corect encefalopatie spongiformă bovină, sau ESB. Dar, la mijlocul anilor 1990, a fost descoperită o nouă boală înrudită cu vaca nebună, numită varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD). La fel ca boala vacii nebune, vCJD este o afecțiune cerebrală degenerativă și fatală. Și, spre deosebire de alte tipuri de boală Creutzfeldt-Jakob, cum ar fi o formă familială a afecțiunii care este cauzată de o mutație genetică și poate fi moștenită, forma variantă a CJD poate fi cauzată de consumul de alimente contaminate cu țesutul sistemului nervos central al unei vaci care a fost infectată cu ESB. NINDS menționează că nu există nicio dovadă directă a relației dintre consumul de carne de vită provenită de la bovine infectate cu ESB și dezvoltarea vCJD, dar atât această agenție, cât și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spun că dovezile privind legătura dintre ESB și vCJD sunt puternice.

Sindromul mâinii de extraterestru

Sindromul mâinii de extraterestru (AHS) se caracterizează prin mișcări involuntare ale unui membru, de obicei mâna, care par intenționate sau funcționale. Persoanele cu această tulburare de mișcare pot simți, de asemenea, că membrul nu face parte din corpul lor.

Autorii unei meta-analize a cercetărilor privind AHS, publicată în Tremor and Other Hyperkinetic Movements, au scris: „Uneori, membrul este personificat: pacienții și-au numit mâinile extraterestre”. Cauzele comune ale AHS includ accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale și boli neurodegenerative. Tratamentele pot implica injecții cu Botox (care pot slăbi temporar mușchii), terapie cognitiv-comportamentală și distragerea atenției de la mâna afectată, punând-o să țină un obiect. Așa cum s-a văzut în filmul „Dr. Strangelove”, au fost raportate cazuri de persoane cu acest sindrom care s-au lovit sau au încercat să se sufoce.

Boala omului de piatră (numită și Fibrodysplasia Ossificans Progressiva)

Boala omului de piatră este o afecțiune a țesutului conjunctiv în care ligamentele, tendoanele sau mușchii scheletici se transformă în esență în os. Persoanele care au această afecțiune, denumită corect fibrodisplazie osifică progresivă (FOP), pot fi incapabile să se miște și pot dezvolta dificultăți în a mânca și respira, deoarece articulațiile lor devin blocate la locul lor.

Primul simptom al acestei afecțiuni pe care oamenii îl dezvoltă de obicei sunt degetele mari neregulate de la picioare, care pot apărea la naștere, potrivit Organizației Naționale pentru Afecțiuni Rare. În timp, FOP progresează, de obicei de la gât și umeri în jos, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA. La persoanele care suferă de această boală, leziunile musculare sau anumite boli pot declanșa umflături și inflamații, care pot determina apoi transformarea mai multor țesuturi în oase.

Sindromul de impostură

Sindromul de impostură nu este un diagnostic oficial, dar a fost un termen inventat de psihologii Pauline Rose Clance și Suzanne Imes în 1978. Într-o lucrare publicată în revista Psychotherapy Theory, Research and Practice,cercetătorii au prezentat lumii acest sindrom, descriindu-l ca pe un sentiment de inepție care apare la femeile de mare succes.

De atunci s-a recunoscut că și bărbații pot avea această afecțiune, dar pare să fie mai frecventă la femei, potrivit cercetării originale a lui Clance și Imes. Persoanele cu acest sindrom simt că nu se ridică la înălțimea realizărilor lor și, astfel, au impresia că sunt „impostori” în propria viață. De exemplu, ar putea crede că au intrat la o școală prestigioasă din greșeală sau din noroc, sau că succesul lor profesional este doar rezultatul supraestimării abilităților lor de către alții.

Sindromul cadavrului umblător (numit și Iluzia Cotard sau Sindromul Cotard)

Această tulburare neuropsihologică a fost descrisă pentru prima dată în anii 1880 de către neurologul Jules Cotard. Aceasta presupune ca o persoană să creadă că este moartă sau fără suflet, sau că lipsesc părți ale corpului său (care sunt intacte), cum ar fi organele sau sângele.

O analiză a sindromului Cotard a constatat că este adesea întâlnită la pacienții care au depresie severă. Credințele culturale, cum ar fi folclorul despre creaturi care iau organe sau provoacă moartea în moduri care nu pot fi percepute, pot contribui, de asemenea, la această tulburare rară. Un raport publicat în 2013 în Iranian Journal of Psychiatry and Behavioral Sciencesdetaliază cazul unei femei cu depresie postpartum care credea că este pe moarte, din cauza unui atac al unei fantome persane, numită „Aal”. Persoanele cu această tulburare pot crede în moartea lor atât de puternic încât se înfometează.

Bacteria carnivoră (numită și fasceită necrozantă)

Bacteria mâncătoare de carne este exact ceea ce pare a fi, o infecție bacteriană a pielii care mănâncă țesutul moale numit fascia, care înconjoară mușchii, vasele de sânge, nervii și grăsimea. De asemenea, deteriorează țesutul din apropierea fasciei. Multe bacterii diferite pot provoca această infecție, dar streptococii din grupul A (Streptococcus) sunt cea mai frecventă cauză. Infecția se poate răspândi rapid și poate fi mortală, dar, dacă este depistată la timp, poate fi tratată cu antibiotice și intervenție chirurgicală.

Fasciita necrozantă este rară, în special în rândul persoanelor sănătoase, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. Persoanele care caută să o evite ar trebui să practice o îngrijire adecvată a rănilor și să stea departe de căzi cu hidromasaj, piscine și corpuri de apă naturală (cum ar fi lacurile, râurile și oceanele) dacă au o rană deschisă sau o infecție.

Sindromul Alice în Țara Minunilor

Denumit într-un articol din 1955 din Canadian Medical Association Journal(CMAJ), acest sindrom este adesea asociat cu persoanele care au migrene și epilepsie. Persoanele cu această afecțiune pot avea o viziune distorsionată sau percepții care fac să pară că părți ale corpului lor sunt mult mai mari sau mai mici decât se așteaptă, sau că o parte a corpului este mai înaltă sau mai scurtă decât este în realitate.

Articolul CMAJ spune, de asemenea, că numele a fost ales pentru că Carroll a experimentat migrene. Acest sindrom poate fi cauzat și de o infecție virală sau de consumul de droguri.

Articol original pe Live Science.

.