Nivelurile plasmatice de GH sunt ridicate la șobolanii nou-născuți și scad dramatic la scurt timp după naștere. Etiologia acestui model de dezvoltare, care este similar la alte mamifere, nu este cunoscută. Am testat efectul SRIF asupra eliberării de GH bazală, stimulată de GRF40 și stimulată de (Bu)2cAMP în culturi monostrat de celule hipofizare anterioare (AP) provenite de la șobolani Sprague-Dawley femele de 2d ani(n=64), 15d ani(n=ll) și adulți(n=5). 0,33 nM SRIF (ED50) a scăzut secreția de GH la 72±8, 78±4 și 42±6% din valorile de control în celulele AP 2d, 15d și, respectiv, adulte (p < 0,05 pentru efectul vârstei). Deoarece secreția stimulată de GH este mai sensibilă decât cea bazală la efectul supresiv al SRIF, 0,33nM SRIF a fost, de asemenea, testat în combinație cu lnM GRF și 0,5mM (Bu)2cAMP. În celulele AP 2d, 15d și adulte, GRF a crescut eliberarea de 5,8, 4,4 și 3,6 ori peste nivelul bazal, în timp ce (Bu)2cAMP a crescut-o de 4,5, 2,7 și 3 ori. În aceste grupuri de vârstă respective, SRIF a suprimat eliberarea de GH stimulată de GRF la 79±2, 57±4 și 36±2%, iar eliberarea de GH stimulată de (Bu)2cAMP la 88±3, 63±6 și 19±1% din cea cu stimulatorul singur. Efectul SRIF asupra secreției de GH stimulată atât de GRF cât și de (Bu)2cAMP a variat semnificativ în funcție de vârstă (P < 0,001).
Concluzii: La șobolani, capacitatea SRIF de a inhiba atât eliberarea bazală cât și cea stimulată de GH este în mod surprinzător dependentă de vârstă, SRIF exercitând o suprimare mai mare în celulele AP adulte decât în cele imature. Rezistența relativă la SRIF la șobolanii tineri poate contribui la niveluri plasmatice ridicate de GH în timpul dezvoltării timpurii.
.