Ankle-Brachial-Index (ABI)
ABI este cea mai nouă și mai fiabilă metodă de determinare a celor mai înalte presiuni arteriale ocluzive și de deschidere la toate cele patru membre. Acest sistem brevetat utilizează o combinație de măsurare a presiunii și de pletismografie. Această metodă produce cea mai precisă și profesională expresie a indicelui gleznă-braț (Ankle-Brachial-Index – ABI).
ABI este standardul de aur pentru depistarea și diagnosticarea PAOD. Mai jos se prezintă intervalul și interpretarea citirilor:
-Normal: de la 1 la 1,29.
-Borderline: de la 0,91 la 0,99
-PAOD ușoară: de la 0,71 la 0,90
-PAOD medie severă: de la 0,41 la 0,7
-PAOD severă:
Diabeticii prezintă o excepție de la aceste citiri tipice. Deoarece compresibilitatea arterială este un rezultat al mediasclerozei, presiunea arterială la diabetici este foarte ridicată. Prin urmare, o citire ABI de 1,3 sau mai mare ar putea da naștere unui diagnostic de mediascleroză. Același lucru poate fi valabil și în cazul pacienților cu insuficiență renală cronică, deoarece aceștia suferă, de asemenea, de mediascleroză.
Vizualizare generală
Indicatorul gleznă-braț (ABI) colectează presiunile sanguine de la gleznă și braț, apoi compară cele două valori pentru a determina cât de bine circulă sângele în corpul dumneavoastră. Această valoare poate fi utilizată pentru a diagnostica boala arterială periferică (P.A.D.). Valoarea ABI va oferi o perspectivă asupra modului în care P.A.D. vă poate afecta membrele, însă nu indică unde se produc blocajele sau în ce măsură acestea au avut loc.
O acumulare de placă face ca arterele să se îngusteze și să se întărească. Această afecțiune se numește ateroscleroză. Atunci când arterele din picioarele unui pacient se ocluzionează, această afecțiune se numește boală arterială periferică (P.A.D.P.). Fluxul de sânge către picioare este compromis din cauza acestor artere înfundate și întărite. Deși P.A.D. apare cel mai frecvent la nivelul picioarelor, aceasta poate afecta și arterele care duc la brațe, stomac, creier, rinichi și aortă. Atunci când întărirea apare în arterele din interiorul inimii, afecțiunea se numește boală coronariană sau boală cardiovasculară.
Testarea pentru ABI este generată prin colectarea presiunilor sanguine la nivelul gleznei și al brațului în timp ce pacientul se află în repaus. Pacientul este apoi instruit să meargă pe banda de alergare timp de 5 minute. După acest exercițiu, se colectează din nou măsurătorile de la gleznă și braț.
ABI se calculează prin împărțirea celei mai mari valori a tensiunii arteriale la gleznă la cea mai mare valoare a tensiunii arteriale la braț. Datele rezultate pot fi folosite pentru a determina gradul de PAD prezent. De exemplu, o scădere a citirii ABI după exerciții fizice indică un nivel semnificativ de PAD.
De ce să efectuați testul:
ABI ajută la depistarea bolii arteriale periferice prezente la nivelul picioarelor.
Rezultate:
Lectura ABI ajută la diagnosticarea bolii arteriale periferice (PAD). O scădere a ABI după exerciții fizice indică faptul că poate fi prezent un nivel semnificativ de PAD.
Normal
1 sau 1,1 este un indice gleznă-braț în repaus normal. Această valoare indică faptul că nu există blocaje semnificative sau un flux sanguin scăzut.
Anormal
Mai puțin de 1 indică un indice gleznă-braț în repaus anormal. Valorile specifice indică următoarele:
Mai puțin de 0,95: Îngustarea semnificativă a unuia sau mai multor vase de sânge din picioare.
Mai puțin de 0,8: Poate apărea durere la nivelul piciorului, gambei sau fesei în timpul exercițiilor fizice (adică claudicație intermitentă).
Mai puțin de 0,4: Poate apărea durere în repaus.
Mai puțin de 0,25: Este probabil să fie prezentă DAP severă care amenință membrele.
Considerații importante
Durerea la nivelul picioarelor poate fi un factor în timpul testului pe bandă rulantă dacă este prezentă boala arterială periferică (DAP). Boala arterială care nu a fost diagnosticată poate produce inexactități în rezultatele testului.
Inexactitățile pot apărea, de asemenea, dacă vasul de sânge care se măsoară este semnificativ calcificat. Acesta poate fi cazul în cazul în care pacientul este diabetic sau suferă de o afecțiune renală (de exemplu, insuficiență renală). Rezultatele ABI foarte anormale sugerează efectuarea unor teste ulterioare pentru a localiza locul și gravitatea PAD.
Indexul brahial al degetelor de la picior (TBI)
Scop
Lectura este derivată pentru a determina severitatea bolii arteriale periferice prezente la o extremitate inferioară.
Testul se efectuează cu ajutorul unei manșete mici de tensiune arterială care este montată în jurul unui deget de la picior împreună cu un senzor de lumină infraroșie fotopletismograf (PPG). Indicele brahial al degetului de la picior (TBI) rezultat este generat folosind citirile tensiunii arteriale sistolice de la braț și degetul de la picior.
Cum se efectuează examenul?
Se montează manșete de tensiune arterială în jurul brațului și degetului mare de la picior al pacientului și i se cere acestuia să adopte o poziție înclinată. Odată întins pe spate, manșetele pacientului vor fi umflate peste tensiunea arterială sistolică normală, apoi dezumflate. Se fac măsurători atât la nivelul brațului, cât și al degetului mare de la picior cu ajutorul instrumentului Doppler (PPG). Presiunea sistolică a degetului de la picior este apoi împărțită la cea mai mare presiune din braț pentru a genera o citire TBI pentru fiecare picior.
0,75 TBI este considerat normal.
Ce este boala arterială periferică (PVD)
În timp, arterele se pot întări atât din cauza stilului de viață, cât și din motive genetice. Această întărire arterială este denumită ateroscleroză. Afecțiunea produce o circulație deficitară și se agravează în timp, dar poate să nu devină evidentă pentru cel care suferă decât mai târziu în viață. Este posibil ca simptomele evidente să nu fie detectabile decât atunci când artera s-a îngustat cu 60% sau mai mult. Motivul pentru care pacienții pot deveni simptomatici mai devreme se corelează cu adaptarea organismului la îngustarea arterială. Ca răspuns la ocluzia arterială, se dezvoltă artere periferice mai mici pentru a permite circulația sângelui în jurul blocajelor. Acest proces este denumit circulație colaterală. În cazul în care un cheag de sânge sau o bucată de colesterol sau calciu se desprinde și se deplasează în arteră, se va produce un blocaj și circulația sângelui poate fi întreruptă în întregime. Zona cel mai frecvent afectată de PAD sunt picioarele.
Ce se întâmplă dacă boala se agravează?
Gradul de PAD depinde de alte când este diagnosticată și de alți factori de risc legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul, colesterolul ridicat, bolile de inimă și diabetul. Lăsată să se agraveze, PAD ar putea produce probleme de circulație care provoacă dureri la nivelul picioarelor și picioarelor chiar și în repaus. Această afecțiune este cunoscută sub numele de durere în repaus și devine de obicei mai severă pe timp de noapte. Coborârea picioarelor pentru a permite gravitației să atragă sângele în jos tinde să ajute la ameliorarea durerii.
Ischemia critică a membrelor
Pe măsură ce PAD progresează și circulația se deteriorează, PAD poate duce la ischemie critică a membrelor (CLI). În acest stadiu, blocajele au devenit atât de severe încât picioarele și picioarele nu mai primesc fluxul sanguin vital pentru creștere și reparare. Din această stare avansată pot rezulta răni persistente, cangrenă și chiar amputare.
Care sunt primele semne ale bolii arteriale periferice?
Simptomele inițiale ale PAD includ claudicația intermitentă sau crampe dureroase în picioare în timpul mersului. Odihna face ca durerea să înceteze. Durerea poate fi atât de severă încât este afectat mersul normal. În unele cazuri, pacienții resimt o senzație de amorțeală, slăbiciune sau greutate în mușchi, spre deosebire de durere.
Care sunt alte simptome?
Pacienții cu simptome mai avansate de PAD vor experimenta o senzație de arsură sau durere la nivelul picioarelor sau al degetelor de la picioare în timp ce se odihnesc, în special noaptea, în timp ce stau în pat. În plus, alte simptome includ următoarele:
-Senzație de răceală la nivelul picioarelor sau al gambelor
-Schimbări de culoare la nivelul pielii și pierderea părului
-Persistența rănilor la nivelul picioarelor și al degetelor de la picioare care nu se vindecă
După ce PAD silențioasă
Pentru că PAD poate avansa relativ neobservată, multe persoane afectate de această afecțiune nu sunt conștiente și nu caută tratament. Persoanele nediagnosticate prezintă un risc mai mare de atac de cord sau accident vascular cerebral precoce. De fapt, persoanele cu PAD au un risc de șase ori mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă decât cele care nu suferă de această afecțiune. Rezultă că depistarea PAD este vitală pentru sănătatea cardiovasculară.
Factori de risc
Indivizii cu risc de a dezvolta PAD prezintă unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:
Fumat
Fumatul
Fumatul de țigară este principalul factor de risc pentru PAD. Actul de a fuma nu numai că favorizează dezvoltarea bolii arteriale, dar continuarea fumatului îngreunează tratamentul.
Diabet
Diabeticii au tendința de a avea arterele îngustate datorită calcifierii, astfel încât acest lucru îi expune la riscul de a dezvolta PAD.
Vârsta
Individuile de 50 de ani sau mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta PAD. Deși afectează atât bărbații, cât și femeile, PAD apare puțin mai des la bărbați.
Istoric de boli de inimă
Pacienții cu antecedente familiale de boli cardiovasculare sunt mai predispuși să dezvolte PAD.
Hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată)
Presiunea arterială ridicată persistentă deteriorează pereții arteriali, punând astfel pacienții la un risc mai mare de a dezvolta PAD.
Niveluri ridicate de homocisteină
Câteva studii arată o corelație între acest aminoacid găsit în sânge și riscul ridicat de a dezvolta PAD.
Disclaimer: Acest manual este destinat utilizării de către practicieni calificați din domeniul sănătății. Informațiile pe care le conține sunt prezentate doar pentru uz educațional general și sunt independente de produsele în sine.
În timp ce se depun toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că informațiile furnizate sunt corecte, nu se oferă nicio garanție pentru actualitatea sau acuratețea informațiilor.
Acest material de manual referitor la informații (sau la informații, produse și servicii de la terți), este furnizat „așa cum este”.
Toate rezultatele și analizele VitalScan trebuie luate în considerare în contextul istoricului, simptomelor, diagnosticului, medicamentelor curente, planurilor de tratament și terapiilor persoanei.
Diagnosticul final este responsabilitatea exclusivă a medicului licențiat, după examinarea persoanelor, testele de laborator și/sau alte constatări clinice, după caz.