Cu tendința veganismului, mulți oameni se conving că alimentele pe bază de plante pot fi suficiente atunci când vine vorba de nevoile nutriționale zilnice, eliminând orice urmă de carne din alimentația lor. Din păcate, este posibil ca aceste persoane să se confrunte cu deficiențe de vitamine și să sufere de scăderea volumului creierului, oboseală și confuzie.
Miturile despre consumul de carne
Unul dintre cele mai mari și mai dăunătoare mituri nutriționale este acela că carnea nu are ce căuta într-o dietă sănătoasă. Consumul de carne este acuzat de colesterol ridicat, tensiune arterială ridicată, boli de inimă și obezitate. Dar dacă vreți să arătați cu degetul spre vinovatul din spatele acestor probleme de sănătate, arătați spre zahăr. Dați vina pe consumul excesiv de carbohidrați, cum ar fi cerealele și cartofii, care se descompun în zahăr în organism.1
Pentru mai mult de două milioane de ani am fost în principal consumatori de carne. Abia în ultimii 10.000 de ani dieta umană s-a schimbat, odată cu cultivarea cerealelor și leguminoaselor. Dar suntem noi mai potriviți pentru această dietă mai săracă în carne? În ultimii 10.000 de ani am devenit mai mici ca statură și ca dimensiune a creierului. Cu o dietă bazată în mare măsură pe cereale și zahăr, suferim rate crescute de obezitate, cancer, diabet și osteoporoză. De asemenea, ne confruntăm cu o incidență alarmantă a problemelor de piele, a bolilor de inimă și a inflamațiilor de tot felul.2
Trebuie să nu fiu politicos de acord cu argumentul anti-carne. Genele noastre au fost dezvoltate înainte de revoluția agricolă, când eram nu numai consumatori de carne, ci și entuziaști. Mai mult decât atât, genomul uman s-a modificat cu mai puțin de 0,02% în ultimii 40.000 de ani. Corpurile noastre au fost programate genetic pentru o funcționare optimă cu o dietă care includea carne, iar această programare nu s-a schimbat.
Există o mulțime de informații care circulă despre motivele pentru care nu ar trebui să mâncăm carne. Iată câteva motive pentru care ar trebui să o facem:
Am fost creați în acest fel
De la natură, oamenii sunt mâncători de carne, iar corpurile noastre sunt proiectate pentru asta. Avem incisivi pentru a sfâșia carnea și molari pentru a o măcina. Dacă am fi fost meniți să subzistăm doar cu legume, sistemul nostru digestiv ar fi fost asemănător cu cel al vacii, cu patru stomacuri și capacitatea de a fermenta celuloza pentru a descompune materia vegetală.
Substanțele degenerative de sănătate care predomină acum nu existau atunci când oamenii cavernelor trăiau din carne, legume, pește, nuci, semințe și fructe. În societățile de vânători/culegători, 45-65% din necesarul de energie provenea din surse animale, iar bolile de inimă, obezitatea și diabetul de tip 2 – bolile care afectează societatea de astăzi – nu reprezentau o problemă.3 Odată cu introducerea cerealelor și a alimentelor procesate, aceste boli și-au arătat capetele urâte în ritmuri alarmante.4
Zahărul din sânge stabil
Carnele ajută la menținerea stabilă a nivelului de zahăr din sânge datorită grăsimilor și conținutului ridicat de proteine. O glicemie stabilă este esențială în prevenirea diabetului de tip 2, precum și a altor boli cronice. De asemenea, ajută la menținerea constantă a nivelului de energie și creează o senzație de sațietate între mese, reducând pofta de alimente nesănătoase.5 Cu un nivel stabil de zahăr din sânge, este mai puțin probabil să salivezi după gustări și dulciuri care îngrașă între mese. Combateți pofta de zahăr mâncând mai multă carne.6
Creșterea musculară
Puteți să vă munciți până la os încercând să câștigați mușchi sau să vă măriți în volum, dar dacă nu vă hrăniți corpul în mod corespunzător, ați putea la fel de bine să renunțați la programul de antrenament și să începeți să alergați pe distanțe lungi. Trebuie să vă alimentați corpul cu nutrienții potriviți pentru a obține o reparație și o recuperare musculară suficientă pentru a obține câștiguri.
Puteți lua suplimente de proteine, dar cea mai bună sursă de proteine este carnea. Carnea conține, de asemenea, vitamine și minerale care ajută la creșterea musculară, cum ar fi zincul, care ajută la repararea mușchilor, și fierul, care stimulează nivelul de energie și combate oboseala. Carnea conține, de asemenea, creatină, un compus care conține azot și care îmbunătățește sinteza proteinelor și oferă mușchilor energie, încurajând creșterea musculară.
Dacă rolul pozitiv al cărnii – bateți pasul pe loc, crucial – în creșterea musculară nu este suficient, carnea ajută și la arderea grăsimilor. Carnea are un efect termogenic ridicat din cauza conținutului său de proteine, astfel încât aproximativ treizeci la sută din caloriile sale sunt arse numai în timpul digestiei. Digerarea carbohidraților produce doar o creștere de șase până la opt la sută a cheltuielilor energetice, în timp ce digerarea proteinelor din carne produce de obicei o creștere impresionantă de 25 până la 40 la sută.7
Sănătatea neurotransmițătorilor
Persoanele care nu mănâncă carne sunt deosebit de vulnerabile la dezechilibrele neurotransmițătorilor din cauza absenței proteinelor din carne, care furnizează toți aminoacizii esențiali de care are nevoie organismul uman. Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici care reglează multe dintre funcțiile noastre, inclusiv performanța fizică, cognitivă și mentală, precum și ciclul de somn, greutatea și stările emoționale. Proteinele din carne furnizează toți aminoacizii esențiali de care are nevoie organismul uman. Persoanele care nu mănâncă carne sunt deosebit de vulnerabile la dezechilibrele neurotransmițătorilor, ceea ce poate duce la probleme precum depresia, anxietatea și hiperactivitatea.
Potrivit cercetărilor efectuate la Universitatea din Graz, vegetarienii sunt de două până la trei ori mai predispuși decât cei care mănâncă carne să sufere de depresie, anxietate, tulburări alimentare și tulburări și sindroame somatoforme.8 Ne bazăm pe medicamentele prescrise pentru a vindeca unele dintre aceste afecțiuni, când răspunsul poate fi la fel de simplu ca și cum ai mânca un hamburger suculent sau un piept de pui fraged.
Energie de lungă durată
Toată lumea a experimentat acea cădere de după masă, când cofeina este singurul lucru care ne poate ține capul departe de pernă. Carbohidrații simpli sunt descompuși în zahăr pe care corpul nostru îl arde rapid, provocându-ne o cădere nervoasă. În schimb, corpul nostru utilizează proteinele din carne pentru a obține o energie susținută și de lungă durată.
O altă componentă critică a senzației de energie este stimularea celulelor orexină din creier. Stimularea celulelor orexinei este direct legată de cheltuielile energetice și de starea de veghe. Oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge au descoperit că aminoacizii stimulează celulele de orexină mai mult decât orice alți nutrienți. Astfel, consumul de proteine din carne duce la arderea mai multor calorii și la mai multă energie. Activitatea redusă a celulelor de orexină a fost legată atât de creșterea în greutate, cât și de narcolepsie.9
În plus, carnea este una dintre cele mai bune surse de fier. Deficitul de fier vă expune riscului de anemie și energie scăzută, motiv pentru care anemia este o problemă cronică pentru vegetarieni. Combinați carnea cu legume care se laudă cu un indice glicemic scăzut și vă veți simți ca iepurașul energizant toată ziua.
Nutrienți esențiali
Există mulți nutrienți în carne care sunt esențiali pentru sănătatea generală. Deși există multe surse de proteine, carnea este o sursă excelentă de proteine complete, conținând toți aminoacizii de care organismul nostru are nevoie, inclusiv cei pe care organismul nostru nu îi poate produce.
Toate vitaminele B se găsesc într-o concentrație mai mare în carne decât în sursele vegetale, iar vitamina B-12 poate fi găsită doar în surse animale. Vitaminele B sunt esențiale pentru sănătate, în special pentru sănătatea mentală. Deficitul acestor vitamine poate provoca confuzie, afectarea simțurilor, agresivitate, insomnie, slăbiciune, demență și neuropatie periferică.
Concluzia
Ultimul motiv pentru a mânca carne? Are un gust al naibii de bun. Friptura de pe grătar, puiul prăjit, fripturile fragede, mai trebuie să spun ceva? Pentru cei mai mulți dintre noi, o masă nu este o masă fără o bucată delicioasă de carne în centrul ei. Iubim carnea, iar carnea ne iubește înapoi cu o serie de beneficii esențiale pentru sănătate. Așadar, fiți fideli naturii voastre umane și papilelor gustative. Nu eliminați carnea din viața dumneavoastră. Are mult prea multe de oferit.
1. Chase, B. „Legătura dintre zahăr și colesterol – ProgressiveHealth.com”. Progressive Health. Accesat la 4 octombrie 2014.
2. Thiessen, D. „The Awful Truth About Eating Grains” (Adevărul îngrozitor despre consumul de cereale). Mercola.com. Accesat la 4 octombrie 2014.
3. Cordain, L. et al. „Plant-animal subsistence ratios and macronutrient energy estimates in worldwide hunter-gatherer diets”. The American Journal of Clinical Nutrition (Jurnalul american de nutriție clinică). Accesat la 4 octombrie 2014.
4. Auer, D. „Understanding Gluten: Partea 1- Un scurt istoric”. Doctor Auer. Accesat la 4 octombrie 2014.
5. Paddon-Jones, D. et al. „Protein, weight management, and satiety”. Am J Clin Nutr. 2008. Accesat la 4 octombrie 2014.
6. Paddon-Jones, D. et al. „Protein, weight management, and satiety”. Am J Clin Nutr. 2008. Accesat la 4 octombrie 2014.
7. Halton, TL. et al. „The Effects of High Protein Diets on Thermogenesis, Satiety and Weight Loss: A Critical Review”. Journal of the American College of Nutrition (Jurnalul Colegiului American de Nutriție). Accesat la 4 octombrie 2014.
8. National Health Service. „Vegetarienii au „o calitate mai slabă a vieții”, susține un studiu”. Health News. Accesat la 4 octombrie 2014.
9. Universitatea din Cambridge. „Scăderea de la ora 15:00? Why a sugar rush may not be the answer”. Accesat la 5 octombrie 2014.
.