Bronșită cronică

• Ce este bronșita cronică
• Statistici privind bronșita cronică
• Factori de risc pentru bronșita cronică
• Factori de risc pentru bronșita cronică
• Progresia bronșitei cronice
• Simptomele bronșitei cronice
• Examinarea clinică a bronșitei cronice
• Cum se diagnostichează bronșita cronică?
• Prognosticul bronșitei cronice
• Cum se tratează bronșita cronică?
• Referințe despre bronșita cronică

Ce este bronșita cronică

Bronșita cronică este o boală a plămânilor. Plămânii constau dintr-o serie de membrane pliate (alveolele) care sunt situate la capetele unor pasaje de aer foarte fine și ramificate (bronhiole).

Bronșita cronică este o infecție persistentă și o inflamație a căilor respiratorii mai mari ale plămânilor – bronhiile. Există două bronhii principale în plămâni (cea dreaptă și cea stângă) care se împart din trahee, așa cum se vede în figura din dreapta. Bronșita cronică apare ca parte a complexului de boli cunoscut sub numele de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care include, de asemenea, emfizemul și boala căilor respiratorii mici. Bronșita cronică se referă în mod specific la tusea cronică și producția zilnică de mucus timp de cel puțin trei luni din doi sau mai mulți ani consecutivi. Alte cauze ale tusei cronice trebuie să fie excluse înainte de a pune diagnosticul.

Statistici privind bronșita cronică

BPOC (care include bronșita cronică și emfizemul) este o boală frecventă în Australia și o cauză majoră de invaliditate, internări în spital și mortalitate. Se consideră că se situează pe locul al treilea în ceea ce privește povara globală a bolii, după bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale. Se estimează că mai mult de o jumătate de milion de australieni suferă de boala moderată sau severă, iar BPOC se situează pe locul patru în topul cauzelor frecvente de deces la bărbații australieni și pe locul șase la femei. Ratele sunt chiar semnificativ mai mari în rândul populației aborigene din Australia.

Bronșita cronică este frecventă în rândul fumătorilor. În țările occidentale se estimează că bronșita cronică apare la aproximativ 18% dintre bărbații fumători și 14% dintre femeile fumătoare, comparativ cu 7% și, respectiv, 6% dintre nefumători.

Factori de risc pentru bronșita cronică

Bronșita cronică poate afecta atât bărbații, cât și femeile de toate vârstele, dar tinde să fie mai frecventă la bărbații de vârstă mijlocie. Au fost identificați următorii factori predispozanți:

• Fumul de țigară- Acesta este de departe cel mai important factor în dezvoltarea bronșitei cronice. Boala este de 4 până la 10 ori mai frecventă la fumătorii înrăiți, indiferent de vârstă, sex, ocupație și loc de locuit. Există o relație directă între intensitatea fumatului și reducerile funcției pulmonare și mortalitatea prin boală. Cei care fumează 30 de țigări pe zi au o probabilitate de 20 de ori mai mare de a muri din cauza bronșitei cronice și a BPOC decât nefumătorii.
• Poluare- Nefumătorii expuși la poluare atmosferică puternică pot dezvolta ocazional bronșită cronică. Aceasta rezultă din cauza iritației căilor respiratorii în urma inhalării de toxine și vapori.
• Antecedentele familiale- Există un anumit rol al antecedentelor familiale în dezvoltarea BPOC și a bronșitei cronice.
• Infecții ale căilor respiratorii- Deși infecția nu este considerată responsabilă pentru inițierea bronșitei cronice, este un factor important în menținerea bolii și în producerea exacerbărilor.

Progresia bronșitei cronice

La începutul bronșitei cronice veți avea, de obicei, simptome de tuse producând cantități semnificative de spută, fără o lipsă semnificativă de respirație. Producția excesivă de mucus este cauzată de mărirea numărului de glande mucoase și de creșterea numărului de celule caliciale secretoare de mucus din căile respiratorii. Căile respiratorii mici devin apoi inflamate, dar în acest stadiu boala este considerată în mare măsură reversibilă. Încetarea fumatului va rezolva inflamația căilor respiratorii.

Pe măsură ce boala avansează există o creștere anormală progresivă a celulelor (numită metaplazie scuamoasă) și fibroză (întărire) a pereților bronșici. Acest lucru determină limitarea fluxului de aer și simptome de lipsă de aer. Simptomele de lipsă de aer sunt de obicei prezente la efort. Este posibil să apară și alte semne ale BPOC, cum ar fi cianoza (decolorarea albăstruie a buzelor și a pielii). Emfizemul poate fi, de asemenea, prezent în acest stadiu, cauzând o scurtime mai severă a respirației și o senzație de apăsare în piept.

Dacă bronșita cronică rămâne severă, pot apărea și alte complicații, inclusiv:

• Polihtaemie secundară- Aceasta este o creștere a numărului de globule roșii din sânge pentru a încerca să compenseze nivelurile reduse de oxigen. Ulterior, sângele devine mai „gros”, cu un flux lent, ceea ce poate duce la formarea de cheaguri.
• Insuficiență cardiacă dreaptă.
• Pneumotorax (plămân perforat).
• Insuficiență respiratorie- Aceasta este adesea cauzată de exacerbări infecțioase acute. Moartea poate surveni uneori din cauza declinului sever al funcției respiratorii.

Simptomele bronșitei cronice

Bronșita cronică este definită clinic ca tuse productivă de spută timp de cel puțin 3 luni pe an pe parcursul a 2 ani consecutivi. Dacă este prezentă și o limitare a căilor respiratorii, puteți prezenta simptome de respirație șuierătoare, constricție toracică și lipsă de aer. Medicul dumneavoastră vă va pune o mulțime de întrebări despre simptomele dumneavoastră, inclusiv când au început, durata lor și orice factori declanșatori.

Simptomele pot fi agravate de factori precum frigul, vremea cețoasă și poluarea atmosferică. În plus, medicul dumneavoastră va întocmi un istoric medical detaliat și istoricul familial pentru a exclude alte cauze ale tusei și producției de spută. Anamneza fumatului este esențială, deoarece aceasta este principala cauză a bronșitei cronice.

Poate fi dificil să se distingă simptomele bronșitei cronice de cele ale emfizemului și ambele afecțiuni apar frecvent împreună. Prin urmare, dacă aveți tuse și dificultăți de respirație, medicul dumneavoastră poate diagnostica BPOC, mai degrabă decât bronșita cronică singură.

Examinarea clinică a bronșitei cronice

Medicul dumneavoastră va efectua o examinare detaliată a sistemului dumneavoastră respirator. Aceasta va include dezbrăcarea topului, inspectarea pieptului, măsurarea expansiunii toracice și ascultarea sunetelor respiratorii. Semnele importante pe care medicul dumneavoastră le va căuta includ:

• Tuse productivă.
• Cianoză (decolorare albăstruie).
• Tachipnee- O frecvență respiratorie crescută.
• Utilizarea mușchilor accesorii.
• Hiperexpansiunea toracelui- În boala avansată, peretele toracic poate deveni în formă de butoi.
• Expansiune toracică redusă.
• Reducerea sunetelor respiratorii, respirație șuierătoare și crepitații.
• Semnele de insuficiență cardiacă, cum ar fi edemul (umflarea) periferic, pot fi prezente în boala avansată.

Pacienții cu bronșită cronică sunt descriși în mod clasic ca fiind „balonașe albastre” din cauza prezenței cianozei și a edemului. Ei au niveluri reduse de ventilație și nu sunt foarte respiratori. Există niveluri scăzute de oxigen în sânge și niveluri ridicate de dioxid de carbon, ceea ce poate cauza alte semne, cum ar fi pulsul accelerat, asterixis (fâlfâirea mâinilor) și, în cazurile severe, confuzie și somnolență progresivă.

Pacienții cu emfizem predominant, pe de altă parte, sunt descriși ca „pufuleți roz”, deoarece au o respirație foarte dificilă și hiperventilație (cu buzele strânse), dar au niveluri aproape normale de oxigen și dioxid de carbon în sânge. Cu toate acestea, aceste semne clinice nu sunt întotdeauna fiabile și nu se corelează întotdeauna cu patologia.

Cum se diagnostichează bronșita cronică?

Medicul dumneavoastră poate efectua o serie de teste pentru a confirma diagnosticul de bronșită cronică și pentru a detecta limitarea asociată a căilor respiratorii. Testele pot include:

• Testele de sânge- Privind în mod specific concentrația de celule roșii din sânge care poate fi crescută din cauza lipsei cronice de oxigen din organism.
• Radiografia toracică- Aceasta ajută la evidențierea hiper-expansiunii plămânilor asociate cu bronșita cronică și BPOC. Câmpurile pulmonare vor părea lărgite și goale și pot aplatiza diafragma.
• ECG- Aceasta poate detecta semnele de insuficiență cardiacă dreaptă (o complicație a bronșitei cronice și a BPOC).
• Teste de funcționare pulmonară/pulmonară- Spirometria este cel mai bun test pentru a detecta limitarea și obstrucția fluxului de aer. Spre deosebire de astm, limitarea fluxului de aer nu este reversibilă.
• Gaze în sânge- Acestea pot fi, de asemenea, normale, dar în stadiile mai avansate ale bolii puteți avea niveluri scăzute de oxigen și niveluri ridicate de dioxid de carbon.
• CT de înaltă rezoluție- Aceasta este uneori utilizată la pacienții cu BPOC. Este cel mai bun pentru detectarea emfizemului și a buloaselor (spații mari de aer dilatate).

Prognosticul bronșitei cronice

Bronșita cronică în sine nu determină o creștere a mortalității decât dacă există un declin asociat al funcției pulmonare. Prin urmare, prognosticul dumneavoastră general depinde de:

• Dacă continuați să fumați- Oprirea fumatului va îmbunătăți simptomele la 90% dintre pacienți. Chiar dacă aveți o boală severă, studiile au arătat că oprirea fumatului crește supraviețuirea.
• Funcția dumneavoastră pulmonară actuală.
• Prezența altor complicații, cum ar fi insuficiența cardiacă și insuficiența respiratorie.
• Frecvența exacerbărilor.

Bronșita cronică cu dispnee severă are un prognostic slab, aproximativ 50% dintre pacienți murind până la 5 ani. Moartea este de obicei cauzată de un declin al funcției pulmonare din cauza exacerbărilor infecțioase.

Cum se tratează bronșita cronică?

Bronșita cronică trebuie tratată dacă este prezentă o limitare a căilor respiratorii. Tratamentul urmează aceleași principii generale ca și tratamentul BPOC. Majoritatea tratamentelor nu fac decât să controleze și să amelioreze simptomele.

Doar renunțarea la fumat și oxigenoterapia (la cei cu boală avansată) modifică efectiv evoluția bolii. Încetarea fumatului este cel mai bun lucru pe care îl puteți face, deoarece renunțarea la fumat, indiferent de stadiul și severitatea bolii, va încetini rata de progresie și va prelungi viața. Alte tratamente sunt prezentate mai jos.

Terapia medicamentoasă

Medicamentele pot fi utilizate pentru suprimarea pe termen lung a simptomelor sau pentru tratamentul exacerbărilor acute. Bronhodilatatoarele (cum ar fi Ventolin, Seretide și Atrovent prin puffer sau nebulizator) și corticosteroizii sunt utilizate pentru controlul simptomelor. Medicul dumneavoastră vă va face, de obicei, un test cu steroizi pe cale orală pentru a vedea dacă răspundeți înainte de a folosi steroizi inhalați pe termen lung. Antibioticele sunt administrate pentru exacerbările pe termen scurt ale bolii. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie, de asemenea, agenți pentru a reduce grosimea sputei (numiți mucolitice, de exemplu acetilcisteină). Studiile au arătat că acești agenți pot reduce frecvența exacerbărilor.

Reabilitarea pulmonară

S-a demonstrat că fizioterapia toracică ajută la eliminarea secrețiilor din căile respiratorii. Sunt disponibile diverse tehnici care ajută la eliminarea sputei și îmbunătățesc ventilația pacienților. Medicul dumneavoastră vă va înscrie, de asemenea, în programe de exerciții fizice sau de reabilitare pulmonară care s-au dovedit a crește toleranța la exerciții fizice, a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Oxigenoterapie

Dacă aveți o limitare severă a fluxului de aer este posibil să aveți nevoie de oxigenoterapie la domiciliu, uneori timp de până la 19 ore pe zi. Oxigenul poate fi administrat prin intermediul unor sonde nazale sau a unei măști. S-a demonstrat că acest tratament prelungește viața la pacienții cu BPOC severă care au renunțat la fumat.

Alte

• Vaccinări- Este important să vă faceți anual vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic. Acest lucru va ajuta la reducerea exacerbărilor efective provocate de acești agenți.
• Diuretice- Dacă bronșita cronică este complicată de insuficiența cardiacă dreaptă, puteți fi tratat cu tablete pentru a elimina excesul de lichid.

Pentru mai multe informații de sănătate despre bronșita cronică și tratamentul adecvat pentru dumneavoastră, vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră local.

Bronșită cronică Referințe

1. Cotran R, Kumar V, Collins T. Robbins Pathological Basis of Disease Sixth Ed. WB Saunders Company 1999.
2. Ekberg-Jansson A, Larsson S, Löfdahl C. Preventing exacerbations of chronic bronchitis and COPD: Two recent Cochrane reviews report effective regimes, BMJ 2001;322:1259-1261
3. Kerstijens H. Stable chronic obstructive pulmonary disease, BMJ 1999;319:495-500.
4. Kumar, Clark. Medicină clinică. Ediția a 5-a. Saunders. 2002.
5. Longmore, Wilkinson, Rajagopalan. Oxford Handbook of Clinical Medicine. Ediția a 6-a. Oxford University Press. 2004.
6. McKenzie D, Frith P, Burdon J, Town G. The COPDX Plan: Australian and New Zealand Guidelines for the management of Chronic Obstructive Pulmonary Disease 2003, MJA 2003; 178: S1-S40. Disponibil la URL: http://www.mja.com.au/public/issues/178_06_170303/tho10508_all.html
7. Murtagh J. General Practice, 3rd Edition, McGraw-Hill, Sydney, 2003.
8. Reilly J, Silverman E, Shapiro S. „Chronic Obstructive Pulmonary Disease,” în Kasper et al. Harrison’s Principle of Internal Medicine, ediția a 16-a (Capitolul 242), McGraw-Hill, 2006.
9. Talley NJ, O’Connor S. Clinical examination- A Systematic Guide to Physical Diagnosis, 4th Edition. MacClennan & Petty, Sydney 2001.

.