Abstract
Istoria viselor erotice, a coșmarurilor și a coșmarurilor erotice oferă o oportunitate valoroasă de a studia modul în care astfel de vise au testat ideile occidentale despre sine, dorință și autocontrol. La fel ca Foucault, consider că este mai productiv să analizez aceste vise, și luptele pentru a le introiecta, mai degrabă ca locuri de creare a sinelui decât de represiune. Visele și coșmarurile erotice au fost influențate de diverse strategii istorice de construire a sinelui, ele însele produse de diferite regimuri de cunoaștere, cum ar fi ascetismul creștin, medicina sau filosofia. Coșmarurile erotice continuă să prolifereze și astăzi în relatările despre răpirile extraterestre. Un motiv pentru această tenacitate istorică a fost ușurința cu care senzațiile afective ale coșmarului erotic – teroarea și excitarea sexuală – au sărit între genuri atât de diferite precum manualele monahale, poveștile populare medievale, ficțiunea gotică și visele personale. Acest studiu demonstrează importanța perspectivei istorice pentru capacitatea de a identifica și de a înțelege sindroamele elaborate din punct de vedere cultural („legate de cultură”). / Istoria viselor erotice, a coșmarurilor și a coșmarurilor erotice oferă o oportunitate valoroasă de a studia modul în care astfel de vise au provocat ideile occidentale despre sine, dorință și autocontrol. La fel ca Foucault, consider că este mai productiv să analizez aceste vise și dificultățile introiecției lor ca locuri de autoconstrucție, mai degrabă decât în termeni de represiune. Visele și coșmarurile erotice au fost influențate de mai multe strategii istorice de construire a sinelui, ele însele produse de diferite regimuri de cunoaștere, cum ar fi ascetismul creștin, medicina sau filosofia. Coșmarurile erotice continuă să prolifereze în relatările despre răpirile extraterestre. Un motiv pentru această tenacitate istorică a fost ușurința cu care senzațiile afective ale coșmarurilor erotice – teroarea și excitarea sexuală – au trecut de la un gen la altul, în genuri atât de diverse precum manualele monastice, povestirile medievale, ficțiunea gotică și visele personale. Acest studiu demonstrează importanța unei perspective istorice pentru identificarea și înțelegerea sindroamelor care sunt elaborate din punct de vedere cultural (sau „sindroame specifice din punct de vedere cultural”).
JSTOR oferă o arhivă digitală a versiunii tipărite a The Journal of the Royal Anthropological Institute. Versiunea electronică a revistei The Journal of the Royal Anthropological Institute este disponibilă la http://www.blackwell-synergy.com/servlet/useragent?func=showIssues&code;=jrai. Utilizatorii autorizați pot avea acces la articolele în text integral pe acest site.
Institutul Regal de Antropologie al Marii Britanii și Irlandei (RAI) este cea mai veche asociație academică din lume dedicată promovării antropologiei (studiul umanității) în sensul său cel mai larg și mai cuprinzător. Institutul este o organizație caritabilă înregistrată fără scop lucrativ și este complet independent, cu un director și un mic personal care răspund în fața Consiliului, care, la rândul său, este ales în fiecare an în cadrul Fellowship-ului. Are un patron regal în persoana Alteței Sale Regale Ducele de Gloucester KG, GCVO.