Colonoscopia

Colonoscopia este o tehnică de diagnosticare care permite medicilor să inspecteze vizual mucoasa interioară a colonului. Colonoscopia este efectuată de un medic special instruit în această procedură și este utilizată în mod obișnuit ca instrument de depistare a cancerului de colon. Examenul se efectuează cu un instrument numit colonoscop, care este introdus în rect și prin colon. Atunci când face screening pentru cancerul de colon, medicul caută polipi și alte leziuni anormale. 1

Secțiunile următoare descriu colonoscopia mai în detaliu:

• Instrumente de colonoscopie
• Ce să ne așteptăm în timpul unei colonoscopii
• Pregătirea pentru o colonoscopie
• Examenul de colonoscopie
• Rezultatele colonoscopiei
• Dezavantaje ale colonoscopiei
• Colonoscopia virtuală
• Colonoscopie vs. colonoscopie virtuală

Pentru mai multe informații despre tratamentul cancerului de colon, vizitați Winship Cancer Institute of Emory University.

Instrumente pentru colonoscopie

Instrumentul folosit în timpul colonoscopiei este cunoscut sub numele de colonoscop. Acesta este un tub lung și flexibil care se introduce prin rect. Colonoscopul are o sursă de lumină și o cameră video minusculă care le permite medicilor să vizualizeze interiorul colonului pe un ecran video. Medicul poate, de asemenea, să facă fotografii ale leziunilor neobișnuite sau să înregistreze întregul proces, oferind o înregistrare de durată a examenului care poate fi revizuită dacă este necesar.1

Tubul colonoscopului conține un canal prin care medicul poate pompa aer în colon pentru a-l umfla, acest lucru permițând o mai bună vizualizare a mucoasei interioare. De asemenea, medicul poate introduce instrumente în colon prin acest canal pentru a lua mostre de țesut, a îndepărta polipi, a injecta soluții sau a arde (cauteriza) țesutul. De exemplu, dacă se identifică un polip în colon, o buclă de sârmă cunoscută sub numele de „snare” va fi trimisă prin tub și folosită pentru a îndepărta polipul, acest proces se numește polipectomie. În unele cazuri, un curent electric ușor va fi trimis prin tub pentru a cauteriza țesutul pentru a preveni sângerarea.1

La ce să ne așteptăm

Înainte de examinare
Înainte de examinare, pacientul se va schimba într-un halat și va primi o injecție pentru a minimiza disconfortul. Acest medicament poate face ca pacientul să fie somnolent timp de câteva ore. Înainte de începerea procedurii, pacientul va trebui, cel mai probabil, să semneze un formular de permisiune prin care declară că înțelege ce presupune testul. NOTĂ: Dacă un pacient ia în mod regulat analgezice narcotice, cum ar fi Percodan®, Percocet® sau codeină, trebuie să informeze anestezistul.2

Cum se simte
Deși colonoscopia este relativ nedureroasă, ea poate fi inconfortabilă. Pacienților li se pot administra sedative ușoare pentru a-i ajuta să se relaxeze. Pe măsură ce colonoscopul este introdus în colon, aerul este împins în pacient prin tub, astfel încât pacientul poate simți nevoia de a defeca. Această senzație este normală, dar dacă persistă, medicul trebuie informat, astfel încât să i se poată administra pacientului mai multe medicamente pentru a-l ajuta să se relaxeze.1

După examinare
După examinare, pacientul va fi poziționat pe partea sa stângă pe masa de colonoscopie, care este confortabil capitonată. O mică sondă de oximetru va fi plasată pe vârful degetului pacientului pentru a monitoriza frecvența pulsului și funcția respiratorie în timpul examenului, dacă s-a folosit anestezia. Sonda nu este invazivă și nu provoacă nicio durere. În unele cazuri, se poate folosi un tub îngust de oxigen pentru a furniza cantități mici de oxigen pacientului.

Pregătire

Pentru ca o colonoscopie să fie eficientă și precisă, colonul trebuie să fie extrem de curat, astfel încât colonoscopul să poată naviga prin el fără a fi blocat de fecale. Nu trebuie să fie prezente substanțe solide sau lichide care ar putea obtura vederea camerei. Ceea ce face un pacient în zilele care preced examenul poate afecta în mod direct cât de bine poate fi examinat colonul. Pentru a se pregăti pentru procedură, majoritatea pacienților vor fi rugați să facă următoarele:

• Să renunțe la utilizarea pastilelor de fier sau a altor medicamente care conțin fier, deoarece fierul poate schimba culoarea mucoasei colonului.
• Să ia laxativele și clismele care sunt prescrise de medicii lor. Mișcările intestinale provocate de aceste tratamente curăță intestinul și facilitează procesul de imagistică.
• În timp ce beți laxative, faceți o plimbare de 5 minute la fiecare 10 minute
• Evitați să mâncați alimente solide și lichide opace
• Băuturați numai lichide clare, cum ar fi cafea neagră, ceai, apă, bulion limpede și sucuri fără pulpă. Consumați numai alimente moi, cum ar fi JELL-O®, dar nimic care este de culoare roșie, deoarece poate afecta mucoasa colonului.

În ziua examinării, pacientului i se poate cere să nu mănânce deloc sau i se poate impune o dietă formată numai din lichide clare, nealcoolice. Pacienții care suferă de diabet sau iau anticoagulante pot avea orientări diferite pe care ar trebui să le urmeze și ar trebui să se consulte cu medicii lor pentru instrucțiuni specifice privind pregătirea înainte de examen.

În cazuri rare, laxativele pe bază de fosfați au provocat leziuni renale la adulții sănătoși în vârstă, la persoanele care iau medicamente pentru hipertensiune arterială, arterioscleroză sau boli de inimă și la cei cu boli cronice de rinichi. Pacienților care se află într-una dintre aceste categorii li se poate administra un tip special de soluție de curățare.1

Pacienții trebuie să poarte haine largi, confortabile, casual, care pot fi îndepărtate cu ușurință, deoarece, cel mai probabil, se va pune la dispoziție un halat. De asemenea, pacienții ar trebui să își lase acasă bijuteriile și obiectele de valoare.

Examenul

Procedură
După ce pacientul este pregătit, medicul va lubrifia orificiul rectal, va introduce colonoscopul și îl va ghida pe lungimea colonului. Medicul va examina îndeaproape pereții colonului căutând orice anomalie. În timpul procedurii poate fi pompat aer prin colonoscop pentru a umfla colonul, acest lucru îi permite medicului să vadă mai ușor toate colțurile și crăpăturile. Aerul poate provoca o senzație de plenitudine abdominală, dar nu ar trebui să provoace durere. Crampele și presiunea abdominală sunt normale în timpul acestei proceduri. Pe măsură ce colonoscopul se deplasează mai mult în colon, pacientul poate fi rugat să își schimbe poziția pentru a ajuta la ghidarea tubului prin colon.34

În unele cazuri nu se poate examina întregul colon. Acest lucru poate fi cauzat de următoarele:

• pregătirea necorespunzătoare a intestinului
• disconfort și/sau intoleranță a pacientului
• țesut suplimentar al colonului care blochează traseul
• cicatrici rezultate în urma unor intervenții chirurgicale abdominale anterioare
• boala diverticulară severă

Dacă o colonoscopie nu reușește să vizualizeze întregul colon, poate fi necesară o altă procedură. Opțiunile posibile includ repetarea colonoscopiei, clismă cu bariu cu dublu contrast, colonografie cu tomografie computerizată (CTC) și capsulă de colon. Această decizie depinde de diverși factori, cum ar fi indicația colonoscopiei inițiale, caracteristicile pacientului și tehnologiile disponibile.5

Recuperare
Procedura durează de obicei între 20-60 de minute. Colonoscopiile sunt proceduri ambulatorii în majoritatea cazurilor, astfel încât pacienții pot pleca acasă după ce procedura este finalizată. Cu toate acestea, în cazul în care pacientul a fost sedat în timpul testului, trebuie să se aranjeze o plimbare acasă. Pacientul trebuie să se odihnească și să se relaxeze pentru restul zilei până când efectele medicamentelor dispar. După colonoscopie, este normal să se simtă balonat sau să elimine gaze timp de câteva ore, mersul pe jos poate ajuta la ameliorarea senzației neplăcute. O cantitate mică de sânge poate să apară în prima mișcare intestinală după examen, acest lucru este normal. Cu toate acestea, dacă pacientul elimină sânge în mod repetat, are dureri abdominale recurente sau o febră de 100°F sau mai mare, trebuie să solicite asistență medicală. De asemenea, este important să alerteze medicul dacă apare o umflătură abdominală severă (distensie) după o colonoscopie.1

Rezultatele colonoscopiei

Colon normal Colon cu polipi Cancer de colon

Imagini de la Gastrolab.

O colonoscopie permite medicului să examineze interiorul întregului colon pentru anomalii, inclusiv; inflamații intestinale, ulcerații, sângerări, diverticulită, colită, polipi de colon și tumori. Negativ – medicul nu găsește nimic neobișnuit. Este posibil ca pacientul să nu fie nevoit să facă o altă colonoscopie timp de mai mulți ani. Pozitivă – medicul găsește ceva suspect de boală. Pacientul trebuie să se supună unor examinări mai frecvente. Dacă se găsesc câțiva polipi mici (1 cm sau mai puțin), este posibil ca pacientul să nu aibă nevoie de o colonoscopie timp de încă 5-10 ani, în funcție de alți factori de risc. Dacă se găsesc mulți polipi mari sau polipi cu celule precanceroase, pacientul poate fi sfătuit să facă o colonoscopie la fiecare 3-5 ani. Biopsia după colonoscopie Dacă se observă o anomalie, medicul poate decide să o îndepărteze sau să ia o mostră de țesut (biopsie) pentru analiză. Un medic special pregătit, numit patolog, va examina țesutul cu ajutorul unui microscop și va stabili diagnosticul. O biopsie poate ajuta la determinarea naturii țesutului (benignă sau canceroasă) și poate ajuta medicul să decidă dacă anomalia trebuie să fie îndepărtată. Pentru a obține o biopsie, prin endoscop se trece o pensă metalică și se folosește pentru a tăia o porțiune de țesut din colon. Alternativ, medicul poate decide să ia o perie din mucoasa colonului pentru a evalua o zonă în care se suspectează o anomalie. În acest caz, o perie mică de nailon este trecută prin centrul colonoscopului și este frecată de mucoasa colonului pentru a prelua o mică mostră de țesut. Indiferent de procedura care este efectuată, pacientul nu va simți nicio durere sau senzație. Rețineți: doar pentru că medicul decide să facă o biopsie, acest lucru nu înseamnă neapărat că se suspectează cancer. Biopsiile pot ajuta, de asemenea, la diagnosticarea altor probleme, cum ar fi inflamațiile și ulcerele. Dacă se îndepărtează țesut în timpul colonoscopiei, poate fi programată o ședință de urmărire pentru a permite pacientului și medicului să discute rezultatele.

Posibile dezavantaje

Colonoscopia este o modalitate eficientă de a vizualiza colonul, dar există și dezavantaje ale acestui examen:

Examinare ineficientă
Câteodată colonoscopia nu este eficientă în examinarea întregului colon. Dacă colonul nu este curat sau dacă există un blocaj, este posibil ca medicul să nu poată examina întregul colon. Acest lucru poate face ca anomaliile să nu fie observate. În aceste cazuri, poate fi necesară și o clismă cu bariu sau o colonoscopie virtuală. Un studiu mai vechi, din 1997, a arătat că colonoscopia nu a reușit să examineze întregul colon în 10-15% din cazuri și a ratat 10-20% din leziuni.6

Efecte secundare posibile
În majoritatea cazurilor colonoscopia nu produce efecte secundare, dar acestea pot apărea.

• Pentru unii pacienți colonoscopia este inconfortabilă, dureroasă și poate provoca anxietate. Acestor pacienți li se poate administra o formă de sedativ/anestezic pentru a reduce aceste senzații. Ori de câte ori se utilizează un sedativ/anestezic există riscul apariției unor efecte secundare, inclusiv somnolență, greață și/sau durere la locul de injectare.
• Dăunele la nivelul colonului pot apărea în urma colonoscopiei sau a biopsiei de colon. Un studiu din 1997 a arătat că ruperea mucoasei colonului a avut loc într-unul din 500-1000 de cazuri.6
• Colonoscopiile pot fi costisitoare (între 500 și 1000 de dolari), de trei ori mai scumpe decât o clismă cu bariu. Verificați cu furnizorul dumneavoastră de asigurări cu privire la acoperirea acestui test.

Colonoscopia virtuală

Colonoscopia virtuală este o altă tehnică de screening pentru cancerul de colon. Spre deosebire de colonoscopia convențională, colonoscopia virtuală utilizează un scaner de tomografie computerizată (CT) și grafică computerizată pentru a crea imagini 3D ale colonului. Un radiolog analizează imaginile pentru a detecta anomalii.

Avantaje
Colonoscopia virtuală este mai confortabilă pentru pacient decât colonoscopia convențională, deoarece nu necesită sedare și nu implică introducerea unui colonoscop în rect. De asemenea, durează mai puțin timp pentru o colonoscopie virtuală (doar între 15-20 de minute) și are capacitatea de a depista eventualele anomalii ale organelor din jurul colonului.

Dezvantaje
Colonoscopia virtuală are unele dezavantaje în comparație cu colonoscopia convențională. Medicul nu poate îndepărta polipi sau preleva mostre de țesut din zonele suspecte, în cazul în care este detectată o leziune, poate fi necesară o colonoscopie convențională pentru a investiga în continuare anomalia. De asemenea, o colonoscopie virtuală nu poate oferi informații despre detaliile și culoarea mucoasei, care sunt utile în caracterizarea leziunilor.

Ca toate metodele de detecție, colonoscopia virtuală nu este 100% eficientă în detectarea bolii.78

Prepararea pentru o colonoscopie virtuală

Preparare
Prepararea este similară cu cea a unei colonoscopii tradiționale. Înainte de examinare pacienții trebuie să elimine orice scaun din colon. De asemenea, se ia un agent de contrast oral cu o zi înainte de examinare pentru a crește calitatea imaginii.

Procedură de colonoscopie virtuală

Se introduce un mic vârf de clismă în rectul pacientului pentru a introduce aer în colon; aceasta este singura parte invazivă a examenului. Restul examinării constă într-o serie de radiografii care sunt realizate în timp ce pacientul este poziționat confortabil pe spate și pe stomac.910

În afară de senzația temporară de crampe abdominale sau de dureri de gaze din cauza aerului introdus în colon, examinarea este ușoară și nedureroasă. Examenul este, de asemenea, rapid și, deoarece nu este nevoie de anestezie, pacientul își poate relua activitățile normale imediat după o colonoscopie virtuală. Perforația colonului nu reprezintă un risc, deoarece examenul este neinvaziv.910

Colonoscopie convențională vs. colonoscopie virtuală

Un studiu din 2003 a comparat performanța colonoscopiei virtuale CT cu cea a colonoscopiei optice convenționale la 1233 de adulți asimptomatici (vârsta medie 57,8 ani). Rezultatele sunt rezumate mai jos:

Diametrul polipilor 6 mm sau mai mult:

• Diametrul polipilor 10 mm sau mai mult:
• Colonoscopie convențională: Sensibilitate de 87,5%
• Colonoscopie virtuală: Sensibilitate 93,8%
• Diametrul polipilor 8 mm sau mai mare:
• Colonoscopie convențională: Sensibilitate 91,5%
• Colonoscopie virtuală: Sensibilitate 93,9%
• Colonoscopie convențională: 92,3% sensibilitate
• Colonoscopie virtuală: 88,7% sensibilitate

Specificitatea colonoscopiei virtuale a fost de 96% pentru polipi cu diametrul de cel puțin 10 mm, de 92,2% pentru polipi cu diametrul de cel puțin 8 mm și de 79,6% pentru polipi cu diametrul de cel puțin 6 mm. Doi dintre polipii detectați au fost maligni, ambii fiind depistați prin colonoscopie virtuală. Cu toate acestea, unul dintre aceștia a fost ratat de colonoscopia optică.11

Cercetătorii au concluzionat că colonoscopia virtuală CT este o metodă utilă și precisă pentru depistarea cancerului colorectal la adulții cu risc mediu. Cercetările sunt încă în curs de desfășurare pentru a evalua utilitatea acestei tehnici în depistarea cancerului de colon.1213

Mai multe informații despre colonoscopii și cancerul de colon de la Winship Cancer Institute of Emory University.

• 1. a. b. c. d. e. f. JD Waye. „Colonoscopie”. CA: A Cancer Journal for Clinicians (în engleză). 1992;42(6):350-65.
• 2. Franco, D., Leighton, J., & Gurudu, S. (2017). Abordarea colonoscopiei incomplete: Tehnici și tehnologii noi. Gastroenterologie & Hepatologie, 13(8), 476-483.
• 3. Seward, E. (2019). Progrese recente în colonoscopie. F1000Research, 8. http://doi.org/10.12688/f1000research.18503.1
• 4. http://doi.org/10.12688/f1000research.18503.1
• 4.
• . Lee, S. -H., Park, Y. -K., Lee, D. -J., & Kim, K. -M. (2014). Competențe procedurale de colonoscopie și formare pentru noii începători. World Journal Of Gastroenterology, 20(45), 16984-95. http://doi.org/10.3748/wjg.v20.i45.16984
• 5. Franco, D., Leighton, J., & Gurudu, S. (2017). Abordarea colonoscopiei incomplete: Tehnici și tehnologii noi. Gastroenterologie & Hepatologie, 13(8), 476-483.
• 6. a. b. Fenlon, HM și Ferrucci, JT. „Virtual Colonoscopy: What Will the Issues Be?” (Care vor fi problemele?). American Journal of Roentegenology. 1997 Aug;169(2):453-8.
• 7. Pinkhardt PJ, Kim DH. (2008) Computerized tomography colonography: a primer for gastroenterologists. Clin Gastroenterol Hepatol. May;6(5):497-502.
• 8. Kim DH, Pickhardt PJ, Pickhardt PJ, Hanson ME, Hinshaw JL. (2010) Colonografia CT: performanțe și măsuri ale rezultatelor programului într-o populație de screening în vârstă. Radiologie. Feb;254(2):493-500.
• 9. a. b. „Virtual Endoscopy”. Centrul Regional de Radiologie.
• 10. a. b. „Virtual Colonoscopy”. Centrul pentru colonoscopie virtuală de la Boston Medical Center.
• 11. Pickhardt PJ, et al. „Computed Tomographic Virtual Colonoscopy to Screen for Colorectal Neoplasia in Asymptomatic Adults”. N Engl J Med. 2003 Dec 4;349(23):2191-200. Epub 2003 Dec 1.
• 12. Lin, OS. 2010. Colonografia tomografică computerizată: speranță sau exagerare? World J Gastroenterol. Feb 28;16(8):915-20.
• 13. LaBundy J, Prather CM. Alegeri în screeningul cancerului colorectal: o analiză a modalităților actuale de screening și recomandări. Mo Med. 2009. Sep-Oct;106(5):351-5.