Cum se utilizează profilarea ADN pentru rezolvarea infracțiunilor?

Profilarea ADN este o procedură de ultimă generație care poate fi utilizată pentru a identifica persoanele pe baza compoziției lor genetice unice. Deși oamenii pot avea aceeași culoare a ochilor și a părului și pot avea chiar trăsături faciale similare, nu vor avea același ADN. Acest lucru înseamnă că procesul poate fi util în rezolvarea mai precisă a infracțiunilor. Oamenii de știință criminalistică pot compara ADN-ul găsit la locul unei infracțiuni (din sânge sau păr, de exemplu) cu mostre de ADN prelevate de la suspecți. Dacă nu există nicio potrivire, ei pot fi în măsură să excludă suspectul respectiv. Dacă există o potrivire, probabil că poliția va dori să cerceteze mai îndeaproape.

O astfel de tehnologie a revoluționat sistemul de justiție penală în ultimele decenii, crescând probabilitatea de a identifica infractorii cu o certitudine virtuală. Acest lucru poate facilita nu numai identificarea infractorilor, dar, la fel de important, scade șansele de a pune din greșeală persoane nevinovate în spatele gratiilor.

În unele cazuri, progresele în domeniul profilurilor ADN au permis profesioniștilor din domeniul aplicării legii să rezolve cazuri vechi de zeci de ani, pe baza unor mostre de materiale bogate în ADN (cum ar fi tăieturi de unghii) colectate înainte ca testarea ADN să fie posibilă.

În alte cazuri, este posibil ca un profil ADN să fi fost creat în momentul săvârșirii infracțiunii, dar să nu se fi găsit nicio potrivire în timpul anchetei penale inițiale. Această problemă este acum mai ușor de depășit datorită tehnologiei actuale a bazelor de date, care permite stocarea și căutarea rapidă a profilurilor ADN. Alternativ, progresele în materie de profilare ADN au permis, de asemenea, organelor de aplicare a legii să exonereze persoane care au fost condamnate pe nedrept pentru infracțiuni pe care nu le-au comis.

Calea către profilarea ADN modernă a fost lungă și a necesitat zeci de ani de muncă și de reglaje fine din partea oamenilor de știință criminalistică pentru a dezvolta procedurile de testare și analiză extrem de precise disponibile astăzi. Acest articol examinează modul în care au apărut metodele actuale de stabilire a profilurilor ADN și explică rolul actual al procedurii în sistemul contemporan de justiție penală, inclusiv riscurile și beneficiile sale.

În timp ce ADN-ul este un factor important în rezolvarea infracțiunilor, nu este singurul. Alte aspecte ale anchetei penale – cum ar fi psihologia criminalistică – rămân o parte integrantă a procesului atunci când vine vorba de capturarea infractorilor. Vom explora, de asemenea, rolul psihologilor criminaliști, impactul lor asupra justiției penale și perspectivele de carieră ale profesiei.

Ce este ADN?

Înainte de a ne scufunda în detaliile profilării ADN, este important să înțelegem ce este ADN-ul. Fiecare persoană are un ADN unic, un acronim care reprezintă acidul dezoxiribonucleic – blocul de construcție esențial al celulelor organismului. ADN-ul este alcătuit din patru baze chimice: adenină (A), guanină (G), citosină (C) și timină (T). Modul în care aceste baze ADN sunt secvențiate și organizate în genomul unui organism, un fel de schiță genetică, oferă celulelor informațiile necesare pentru a construi un organism.

Care celulă din corp are un nucleu, un nucleu interior, care conține cromozomi. Moleculele de ADN alcătuiesc acești cromozomi. Cromozomul conține „markeri” – puncte care repetă secvențe scurte de ADN din nou și din nou. Exact de câte ori se repetă o secvență la fiecare marker variază în funcție de persoană. Fiecare persoană are două copii – numite alele – ale fiecărui marker: una din partea mamei și alta din partea tatălui. Oamenii de știință criminalistică pot folosi așa-numitele repetări scurte în tandem (STR) ale ADN-ului pentru a identifica persoanele.

Pentru că ADN-ul este ereditar, testele ADN sunt adesea folosite în cazuri juridice pentru a determina maternitatea sau paternitatea – de exemplu, atunci când sunt în joc aspecte legate de custodia și pensia alimentară a copiilor. După cum explică Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, oamenii de știință pot compara ADN-ul a două persoane folosind un test de sânge sau chiar un tampon de salivă prelevat din interiorul obrazului. Testele ADN pot fi efectuate chiar înainte ca un copil să se nască, folosind țesuturi prelevate din placentă sau o mostră din lichidul amniotic care înconjoară copilul în uter. Acest tip de test poate fi folosit, de asemenea, pentru a verifica dacă există anomalii genetice care indică boli și afecțiuni.

ADN-ul nu este doar un identificator personal unic, ci poate dezvălui, de asemenea, detalii despre moștenirea unei persoane. Progresele în tehnologia ADN au permis apariția kiturilor de genealogie la domiciliu care oferă oamenilor informații despre posibilul lor trecut genetic. Companii precum 23andMe și Ancestry.com vând kituri ADN de tip „do-it-yourself”, care sunt livrate la ușa consumatorului. Persoana oferă o mostră de salivă și o trimite înapoi la companie, care analizează strămoșii individului.

De exemplu, un kit de ADN pentru consumatori ar putea identifica faptul că ADN-ul unei persoane împarte componente cheie cu ADN-ul tradițional din Africa de Vest, după cum explică articolul din Live Science „How Do DNA Ancestry Tests Really Work?” (Cum funcționează cu adevărat testele ADN pentru strămoși?). Creșterea bazelor de date genealogice bazate pe ADN este, de asemenea, o tendință care a sprijinit utilizarea sporită a profilării ADN în sistemul de justiție penală.

Ce este profilarea ADN?

Primul pas în profilarea ADN este obținerea de probe de ADN relevante. Doar un număr mic de celule de pe pielea unei persoane sau de la rădăcina unui fir de păr – sau din fluide corporale precum sângele, saliva sau sperma – este necesar pentru a construi un profil ADN unic. Adesea, ADN-ul este descoperit la locul unei infracțiuni în timpul investigațiilor poliției, după care persoanelor de interes li se poate cere să furnizeze în mod voluntar proba lor de ADN. În cazul în care există un set puternic de probe împotriva unui suspect, instanțele de judecată îi pot ordona acestuia să furnizeze o mostră de ADN.

După ce oamenii de știință criminalistică obțin o mostră, ei extrag ADN-ul din celulele din fluidele sau țesuturile corporale și îl copiază. Apoi separă markerii copiați folosind un proces cunoscut sub numele de electroforeză capilară. Acest lucru le permite să identifice markerii distincți și numărul de repetări pentru diferiți markeri în fiecare alelă. Cercetătorii criminaliști citesc aceste date cu ajutorul unui grafic numit electroferogramă, care reprezintă fragmente de ADN și arată câte repetări există pentru fiecare marker și unde apar acestea. Pe baza acestui grafic, oamenii de știință criminalistică generează o definiție a profilului ADN pe care o pot citi profesioniștii din domeniul aplicării legii. Această definiție constă într-o simplă listă de numere, indicând câte unități de repetiție există în fiecare alelă a 20 de puncte de marcare din întregul genom al persoanei.

Exemple de tipuri de cazuri de profilare ADN

Primul caz recunoscut de profilare ADN în comunitatea criminalistică a fost cel al lui Colin Pitchfork. În 1986, o fată pe nume Dawn Ashworth a fost agresată sexual și ucisă în Leicester, Anglia. Un bărbat pe nume Richard Buckland a mărturisit crima, dar poliția nu era sigură că el era criminalul. Aceștia l-au contactat pe Alec Jeffreys, profesor de genetică la Universitatea din Leicester, pentru ajutor. Jeffreys descoperise anterior că ADN-ul fiecărei persoane prezenta modele distincte care puteau fi folosite pentru a distinge ADN-ul unei persoane de cel al altei persoane. Jeffreys a comparat ADN-ul prelevat în urma crimei cu cel al lui Buckland și, așa cum bănuia poliția, nu se potrivea.

Jeffreys a continuat să analizeze peste 4.000 de mostre de ADN furnizate în mod voluntar de bărbați din zona Leicester care doreau să își reabiliteze numele și să ajute la găsirea autorului crimei. Cu toate acestea, nu s-a găsit nicio potrivire. Apoi, un bărbat a mărturisit că a fost plătit pentru a furniza o mostră falsă în numele autorului real al faptei – un bărbat pe nume Colin Pitchfork. Când a fost verificat ADN-ul lui Pitchfork, acesta s-a potrivit cu ADN-ul de la locul crimei. El a fost condamnat la închisoare pe viață în ianuarie 1988.

Profilarea ADN-ului poate fi, de asemenea, folosită pentru a-i exonera pe cei condamnați pe nedrept. De exemplu, Craig Coley, în vârstă de 70 de ani, a fost eliberat dintr-o închisoare din California în 2017, după ce testele ADN l-au exonerat de o dublă crimă pentru care fusese condamnat în 1978.

Coley fusese condamnat la închisoare pe viață fără eliberare condiționată. De-a lungul procesului său și după aceea, el și-a susținut întotdeauna nevinovăția. Când probele biologice de la locul crimei au fost retestate în 2015, rezultatele au arătat că ADN-ul de la locul crimei nu se potrivea cu cel al lui Coley – și că era prezent ADN-ul altor persoane. Potrivit poliției din zonă, tehnologia pentru testarea probei de ADN de la locul crimei nu era disponibilă în anii 1970, când Coley a fost condamnat. Reuters raportează că Coley este una dintre cele peste 350 de persoane exonerate în SUA din 1989 încoace, datorită testelor ADN.

Istoria profilurilor ADN

Aceștia au avut nevoie de ani de zile pentru a dezvolta procedurile de testare extrem de precise care fac posibile exemple ca cele de mai sus. Procedeele de astăzi se bazează pe STR-urile menționate mai sus, repetiții scurte în tandem. Un singur STR utilizat în criminalistica de astăzi are o lungime de aproximativ trei până la cinci baze ADN. În trecut, erau necesare segmente de baze repetate mult mai lungi, care măsurau de la sute până la zeci de mii. Tot în trecut, atunci când ADN-ul era izolat și separat în fragmente, acesta era marcat cu fosfor radioactiv și apoi examinat cu ajutorul unei pelicule sensibile la raze X. Întregul proces dura între șase și opt săptămâni.

Astăzi, procesul este mai raționalizat datorită trecerii la STR-uri. Un alt progres care a făcut profilarea ADN mai eficientă este trecerea de la electroforeza pe gel la electroforeza capilară pentru a separa ADN-ul. Electroforeza pe gel nu poate rezista la câmpuri electrice de peste 40V, în timp ce electroforeza capilară poate aplica tensiuni de până la 30.000V, reducând timpul de separare la doar câteva minute în loc de ore.

În plus, analiza ADN-ului a avansat foarte mult datorită dezvoltării unei tehnici cunoscute sub numele de reacție în lanț a polimerazei, sau PCR. Acest proces implică încălzirea și răcirea probelor de ADN în cicluri, în cele din urmă „amplificând” ADN-ul și făcând fragmentele mai ușor de detectat. Datorită acestei dezvoltări (care a fost în cele din urmă recunoscută cu un Premiu Nobel, un moment de referință în istoria profilului ADN), oamenii de știință criminalistică pot lucra cu cantități mai mici de probe biologice.

Până acum, o pată de sânge, de exemplu, trebuia să fie cel puțin de mărimea unei monede de 10 sau 25 de cenți pentru a obține suficient ADN pentru un profil. Cu PCR, profilarea este posibilă cu cantități și mai mici de sânge. Profilarea ADN de astăzi este mai sensibilă. Prin urmare, anchetatorii pot adesea să extragă ADN din cantități infime de celule de piele lăsate în urmă de un infractor. Ei pot chiar să distingă ADN-ul mai multor indivizi (de exemplu, dacă mai multe persoane au atins aceeași suprafață).

Procesul de profilare ADN astăzi

Aceste progrese în tehnologiile și procesele utilizate pentru a colecta și analiza ADN sunt doar o parte din ceea ce face ca profilarea ADN avansată să fie atât de utilă. Un alt aspect este creșterea tehnologiei bazelor de date. Atunci când profesioniștii din domeniul aplicării legii pot parcurge volume mari de date ADN stocate în baze de date computerizate, aceștia au șanse mai mari de a găsi potriviri pentru materialul colectat la locul crimei.

Biroul Federal de Investigații (FBI), de exemplu, se bazează pe Sistemul de indexare combinată a ADN, sau CODIS, care utilizează tehnologii computerizate și ADN pentru a compara profilurile ADN. Acesta poate genera piste de investigație în scenariile în care probele biologice, cum ar fi sperma sau sângele, au fost recuperate de la locul unei infracțiuni. Fiecare profil CODIS are un identificator al specimenului, un identificator al laboratorului de prelucrare și profilul ADN propriu-zis. Organele de aplicare a legii din diferite jurisdicții pot utiliza CODIS pentru a coordona investigații distincte și pentru a face schimb de indicii. Potrivirile generate prin intermediul CODIS permit organelor de aplicare a legii să identifice cu exactitate identitatea unui suspect.

În ultimii ani, sistemul de justiție penală a apelat și la alte tipuri de baze de date – baze de date genealogice – pentru identificarea suspecților. După cum s-a menționat anterior, companiile private vând kituri de testare ADN la domiciliu, pe care oamenii le pot folosi pentru a descoperi mai multe despre istoria lor genetică. Aceste companii încurajează adesea utilizatorii să își încarce datele în scopuri genealogice. Acest lucru le permite să identifice mai ușor legăturile, punându-i chiar în contact cu rude îndepărtate.

În Spania, o femeie care a fost luată de lângă părinții ei biologici când era copil în timpul dictaturii lui Franco și-a găsit familia biologică prin intermediul unei astfel de baze de date ADN. În unele cazuri, poliția poate, de asemenea, să răsfoiască aceste fișiere în scopul creării de profiluri ADN, căutând persoane care ar putea fi suspecți de infracțiuni sau rude cu suspecți.

În 2019, de exemplu, o crimă de 35 de ani, un caz nerezolvat din Wisconsin, a fost rezolvată cu ajutorul bazelor de date ADN și genealogice. În urma violului și uciderii unei femei în 1984 în Milwaukee, poliția a reușit să alcătuiască un profil ADN al făptașului pe baza materialului seminal găsit la locul crimei. Cu toate acestea, nu exista niciun suspect cunoscut la momentul respectiv, astfel încât poliția nu a reușit să găsească o potrivire pentru eșantion. Câteva decenii mai târziu, poliția a început să caute în bazele de date genealogice, care conțin milioane de profiluri ADN, crezând că ar putea găsi pe cineva care să fie rudă cu autorul crimei. Ei au identificat o persoană care s-a dovedit a fi verișoara de gradul doi a criminalului. Prin această legătură de familie, au reușit să urmărească arborele genealogic și să-l găsească pe criminal, al cărui ADN se potrivea cu proba colectată de la locul crimei cu peste 30 de ani înainte.

Utilizări ale profilurilor ADN în sistemul de justiție penală

Aceste exemple evidențiază unele dintre principalele utilizări ale profilurilor ADN în sistemul juridic actual. Procesul poate fi folosit pentru a identifica potențiali suspecți și pentru a lega suspecții de o infracțiune, dovedind că aceștia s-au aflat într-un anumit loc. De asemenea, profilarea ADN îmbunătățește acuratețea sistemului penal. Relatările martorilor oculari nu sunt de încredere, în special în situații de mare presiune în timpul comiterii unei infracțiuni. În articolul „The Neuroscience of Memory: Implicații pentru sala de judecată”, cercetătorii remarcă faptul că distorsiunile de memorie pot pune la îndoială mărturiile martorilor oculari. Prin comparație, ADN-ul este precis din punct de vedere științific și, prin urmare, mai greu de contestat.

Este clar că progresele în colectarea și analiza ADN-ului, combinate cu puterea tehnologiei ADN, au transformat în multe feluri sistemul de justiție penală. Cu toate acestea, este important de reținut că, deși profilarea ADN este extrem de precisă și poate juca un rol important în prinderea infractorilor, este doar o parte a procesului general de justiție penală.

Este nevoie de mai mult decât de ADN pentru a condamna o persoană pentru o infracțiune. Psihologia criminalistică rămâne o parte integrantă a procesului, de exemplu. Această aplicare a psihologiei în domeniul juridic este esențială pentru aprofundarea înțelegerii comportamentului infracțional de către organele de aplicare a legii. Psihologii criminaliști pot ajuta să răspundă la întrebări precum cine a comis o infracțiune și de ce. De asemenea, pot ajuta la discernerea motivului pentru care o persoană a comis o infracțiune într-un anumit mod – de exemplu, optând pentru o anumită armă. Psihologii criminaliști se ocupă, de asemenea, de impactul infracțiunilor asupra victimelor și pot lucra în domeniul apărării victimelor.

Pro și contra profilării ADN

Deși profilarea ADN are, fără îndoială, multe utilizări practice, există și unele dezavantaje. S-au ridicat deja întrebări cu privire la implicațiile etice ale prinderii infractorilor pe baza căutărilor ADN-ului familiei lor (așa cum a fost exemplificat în cazul Wisconsin menționat anterior). Nature, revista științifică săptămânală, evidențiază o serie de astfel de cazuri și faptul că majoritatea persoanelor care utilizează bazele de date genealogice nu sunt conștiente de faptul că organele de aplicare a legii ar putea fi în măsură să ceară citarea informațiilor lor.

Există, de asemenea, preocupări legate de etică și de confidențialitate atunci când vine vorba de stocarea de către organele de aplicare a legii a datelor ADN ale infractorilor condamnați. Stocarea ADN-ului unei persoane, chiar dacă aceasta a fost condamnată pentru o infracțiune, poate fi văzută ca o încălcare a dreptului fundamental al omului la intimitate.

The MIT Technology Review merge chiar atât de departe încât numește bazele de date la scară largă, cum ar fi cele folosite pentru găsirea ucigașului din Golden State, o „scurgere de informații privind securitatea națională care așteaptă să se întâmple”. Spre deosebire de un card de credit, care poate fi înlocuit, genomul unei persoane nu poate fi înlocuit. Articolul susține că serviciile secrete străine ar putea prelua milioane de profiluri ADN americane dintr-o bază de date și ar putea folosi informațiile pentru a identifica adevăratele identități ale diplomaților sau spionilor americani și ale rudelor acestora. De asemenea, ar putea identifica informații politice care ar putea fi potențial compromițătoare. Deși, din câte știm, acest lucru nu s-a întâmplat încă, posibilitatea este foarte reală. Tehnologia există, la fel și datele.

O altă preocupare legată de profilarea ADN este procedura în sine. Deși este foarte precisă, nu este 100% infailibilă. Un profil ADN parțial (unul care nu este complet), de exemplu, se poate potrivi cu mai multe persoane și nu ar trebui să servească drept dovadă concludentă.

DNA poate fi, de asemenea, abuzat, utilizat greșit sau înțeles greșit, provocând erori judiciare. În 2011, o eroare de laborator neglijentă a făcut ca un bărbat nevinovat să fie acuzat de viol, deoarece s-a constatat în mod eronat că ADN-ul său se potrivea cu o mostră de spermă prelevată de la victimă. Ulterior a devenit clar că laboratorul își încurcase dosarele. Pe scurt, ADN-ul este doar o piesă din puzzle-ul justiției penale și nu ar trebui să se bazeze pe el cu excluderea altor instrumente de investigație și analiză.

Justiția penală dincolo de ADN – Valoarea unei diplome în psihologie criminalistică

Știința de ultimă oră a profilului ADN necesită ca profesioniștii să lucreze în medii de laborator care sunt îndepărtate de colectarea probelor și separate de elementul uman al justiției penale. În timp ce munca lor este o parte integrantă a sistemului modern de justiție penală, mulți dintre cei care sunt interesați de cariere legate de justiție pot fi atrași de alte specializări.

Considerați psihologia criminalistică, care oferă oportunitatea de a examina crima în raport cu psihicul uman, atât în cazul autorilor, cât și al victimelor. De exemplu, cei din domeniu pot lucra pentru a identifica viitorii indicatori ai comportamentului violent, sau pot ajuta victimele prin sprijin de advocacy. Ca o carieră, psihologia în ansamblu este un domeniu în creștere, Biroul de Statistică a Muncii din SUA (BLS) prevăzând o rată de creștere de 14% între 2018 și 2028.

Persoanele care sunt interesate să învețe mai multe despre psihologia medico-legală ar face bine să exploreze BA online în psihologia medico-legală a Universității Maryville. Programul acoperă atât curricula de bază a psihologiei, de la psihologia socială la cogniție, cât și cursurile de justiție penală care acoperă totul, de la delincvența juvenilă la problemele multiculturale. Elevii sunt încurajați în continuare să dobândească experiență practică prin intermediul unui stagiu, permițându-le să înțeleagă legătura dintre materialul de curs și aplicarea sa în lumea reală.

Acest BA online al Universității Maryville oferă un amestec cuprinzător de predare atât teoretică, cât și practică. Această abordare este concepută pentru a pregăti studenții pentru o carieră plină de satisfacții într-o serie de roluri – în departamentele de poliție sau laboratoare medicale, lucrând cu eliberări condiționate și birouri de probațiune, excelând ca avocați ai victimelor și nu numai. Curriculumul oferă, de asemenea, o bază solidă pentru cei interesați să urmeze o educație suplimentară pentru a deveni psihologi criminaliști.
Dacă sunteți atras de o carieră în justiția penală care se desfășoară dincolo de laborator – și ia în considerare condiția umană – explorați programul online BA al Universității Maryville în Psihologia Criminalistică astăzi.

Lecturi recomandate

Cum să devii psiholog judiciarist

Cum să devii psiholog judiciarist

O introducere în lumea psihologiei judiciare

Surse

Chemical and Engineering News, „Thirty Years of DNA Forensic Forensics: How DNA Has Revolutionized Criminal Investigations”

The Guardian, „DNA Database Helps one of Spain’s ‘Stolen Babies’ Find Family”

Investigative Genetics, „DNA Fingerprinting in Forensics: Past, Present, Future”

JSTOR Daily, „How Forensic DNA Evidence Can Lead to Wrongful Convictions”

Live Science, „How Do DNA Ancestry Tests Really Work?”

The Malaysian Journal of Medical Sciences, „Forensic DNA Profiling and Database”

MIT Technology Review, „The DNA Database Used to Find the Golden State Killer Is a National Security Leak Waiting to Happen”

National Review of Neuroscience, „The Neuroscience of Memory: Implications for the Courtroom”

Nature, „The Ethics of Catching Criminals Using Their Family’s DNA”

NBC News, „35-Year-Old Cold Case Murder in Wisconsin Solved Using DNA and Genealogy”

Reuters, „After DNA Test, California Man Freed From Prison in 1978 Double-Murder”

The U.S. U. S. Bureau of Labor Statistics Occupational Outlook Handbook, „Psychologists”

Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, „What Is a Prenatal Paternity Test?”

Biblioteca Națională de Medicină a SUA, „What Is a Chromosome?”

Biblioteca Națională de Medicină a SUA, „What Is DNA?”

.