Karenia brevis (Davis) Hanson și Moestrup este un protist unicelular dinoflagelat care provoacă înfloriri de alge dăunătoare care apar anual în Golful Mexic. Aceste „maree roșii” provoacă o mortalitate extinsă a animalelor marine și îmbolnăviri umane prin producerea de neurotoxine foarte puternice cunoscute sub numele de brevetoxine. Cunoașterea mecanismelor moleculare care controlează creșterea și persistența proliferărilor de K. brevis este esențială pentru înțelegerea formării proliferărilor de alge dăunătoare și reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea de strategii de control. Speciile Karenia (și alte dinoflagelate care conțin fucoxantină) ocupă, de asemenea, o poziție critică în rândul algelor în ceea ce privește evoluția plastidei (organite fotosintetice). Acești taxoni au suferit o tranziție genomică remarcabilă de la o stare ancestrală în care genomul lor plastidic cuprindea un număr mic de (aproximativ 16) minicercuri cu o singură genă (restul genelor plastidiene fiind codificate nuclear) la revenirea la un plastid presupus tipic prin endosimbioză terțiară (în care un organism înghite un organism simbiotic care a înghițit deja un alt organism, care, la rândul său, a înghițit încă un organism). Se vor genera, de asemenea, proiecte de secvențe pentru genomul plastidic și mitocondrial al lui K. brevis și al surorii sale Karlodinium micrum pentru a obține informații despre endosimbioza plastidică și transferul de gene organelare.
Participanți la proiectul CSP: Debashish Bhattacharya (inițiator, Univ. of Iowa) și Frances Van Dolah (Natl. Oceanic and Atmospheric Admin.)
.