În mileniul III î.Hr., regii mesopotamieni își înregistrau și interpretau visele pe tăblițe de ceară. În anii care au trecut de atunci, nu am făcut nicio pauză în încercarea noastră de a înțelege de ce visăm. Și, deși nu avem încă niciun răspuns definitiv, avem câteva teorii. Iată șapte motive pentru care am putea visa.
1. La începutul anilor 1900, Sigmund Freud a propus că, deși toate visele noastre, inclusiv coșmarurile, sunt o colecție de imagini din viața noastră conștientă de zi cu zi, ele au, de asemenea, semnificații simbolice care se referă la îndeplinirea dorințelor noastre subconștiente. Freud a teoretizat că tot ceea ce ne amintim atunci când ne trezim dintr-un vis este o reprezentare simbolică a gândurilor, impulsurilor și dorințelor noastre inconștiente, primitive. Freud credea că, prin analiza acestor elemente rememorate, conținutul inconștient va fi dezvăluit minții noastre conștiente, iar problemele psihologice care decurg din reprimarea sa vor putea fi abordate și rezolvate.
2. Pentru a crește performanța în anumite sarcini mentale, somnul este bun, dar să visezi în timp ce dormi este mai bine. În 2010, cercetătorii au descoperit că subiecții au reușit mult mai bine să treacă printr-un labirint 3D complex dacă au ațipit și au visat labirintul înainte de a doua încercare. De fapt, aceștia s-au descurcat de până la zece ori mai bine decât cei care s-au gândit doar la labirint în timp ce erau treji între încercări și cei care au ațipit, dar nu au visat labirintul. Cercetătorii teoretizează că anumite procese de memorie pot avea loc doar atunci când dormim, iar visele noastre sunt un semnal că aceste procese au loc.
3. Există aproximativ zece mii de trilioane de conexiuni neuronale în arhitectura creierului dumneavoastră. Acestea sunt create de tot ceea ce gândiți și de tot ceea ce faceți. O teorie neurobiologică a visării din 1983, numită „învățare inversă”, susține că, în timpul somnului, și mai ales în timpul ciclurilor de somn REM, neocortexul tău trece în revistă aceste conexiuni neuronale și le aruncă pe cele inutile. Fără acest proces de neînvățare, care are ca rezultat visele tale, creierul tău ar putea fi invadat de conexiuni inutile, iar gândurile parazite ar putea perturba gândirea necesară pe care trebuie să o faci în timp ce ești treaz.
4. „Teoria activării continue” propune că visele tale rezultă din nevoia creierului tău de a consolida și de a crea în mod constant amintiri pe termen lung pentru a funcționa corect. Astfel, atunci când aportul extern scade sub un anumit nivel, cum ar fi atunci când dormi, creierul tău declanșează automat generarea de date din stocurile sale de memorie, care îți apar sub forma gândurilor și sentimentelor pe care le experimentezi în visele tale. Cu alte cuvinte, visele tale ar putea fi un screensaver aleatoriu pe care creierul tău îl pornește ca să nu se închidă complet.
5. Visele care implică situații periculoase și amenințătoare sunt foarte frecvente, iar teoria repetiției instinctelor primitive susține că conținutul unui vis este semnificativ pentru scopul său. Fie că este vorba de o noapte plină de anxietate în care ești urmărit prin pădure de un urs, fie că te lupți cu un ninja pe o alee întunecată, aceste vise îți permit să îți exersezi instinctele de luptă sau de fugă și să le menții ascuțite și fiabile, în cazul în care vei avea nevoie de ele în viața reală. Dar nu trebuie să fie întotdeauna neplăcute; de exemplu, visele despre vecinul tău atrăgător ar putea, de fapt, să îți exerseze și instinctul de reproducere.
6. Neurotransmițătorii de stres din creier sunt mult mai puțin activi în timpul etapei REM a somnului, chiar și în timpul viselor cu experiențe traumatizante, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să teoretizeze că unul dintre scopurile viselor este acela de a atenua experiențele dureroase pentru a permite vindecarea psihologică. Revederea evenimentelor traumatice în visele tale cu mai puțin stres mental îți poate acorda o perspectivă mai clară și o capacitate sporită de a le procesa în moduri sănătoase din punct de vedere psihologic. Persoanele cu anumite tulburări de dispoziție și PTSD au adesea dificultăți în a dormi, ceea ce îi face pe unii oameni de știință să creadă că lipsa de visare poate fi un factor care contribuie la bolile lor.
7. Fără a fi constrânsă de realitate și de regulile logicii convenționale, în vise mintea ta poate crea scenarii nelimitate pentru a te ajuta să înțelegi problemele și să formulezi soluții pe care nu le-ai putea lua în considerare când ești treaz. John Steinbeck l-a numit „Comitetul Somnului”, iar cercetările au demonstrat eficacitatea visării asupra rezolvării problemelor. Este, de asemenea, modul în care renumitul chimist August Kekule a descoperit structura moleculei de benzen și este motivul pentru care, uneori, cea mai bună soluție pentru o problemă este să „dormi asupra ei”.
Și acestea sunt doar câteva dintre cele mai proeminente teorii. Pe măsură ce tehnologia ne sporește capacitatea de înțelegere a creierului, este posibil ca într-o zi să descoperim motivul definitiv al acestora; dar până când va sosi acel moment, va trebui să continuăm să visăm.
Din lecția TED-Ed Why do we dream? – Amy Adkins. Animație realizată de @clamanne.
Pentru a învăța ceva nou în fiecare săptămână, înscrieți-vă aici pentru buletinul informativ TED-Ed.
.