Retrospectivă
Istoria Austriei este caracterizată de o lungă perioadă de monarhie, în special a familiei Habsburg. În timpul monarhiei austro-ungare (din 1867) a avut loc o creștere a clasei de mijloc, au existat începuturile parlamentarismului, au apărut partide și a fost introdus votul universal al bărbaților în 1907 (femeile nu au primit dreptul de vot în Austria până în 1918).
După Primul Război Mondial (1914 – 1918), imperiul s-a divizat în state naționale individuale, fiind fondată Prima Republică (1918 – 1938) cu numele Austria. În 1920 a fost creată constituția austriacă și au avut loc primele alegeri generale. Ca urmare, Partidul Creștin-Social, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Austria Germană și partidele naționaliste germane au fost reprezentate în parlament. Guvernul a fost format de Partidul Creștin-Social, iar social-democrații se aflau în opoziție. După o înăsprire tot mai mare a opiniilor politice între politicienii creștin-sociali și Partidul Social-Democrat, în 1934, țesătura democratică a fost reconfigurată sub conducerea cancelarului federal Engelbert Dollfuß pentru a crea un stat cu structuri autoritare: guvernul a primit putere absolută, iar un singur partid a fost permis, Frontul Patriei. Cu toate acestea, această formă de guvernare nu a putut supraviețui sub presiunea național-socialismului emergent în Germania și Austria. În ciuda încercărilor de a garanta independența Austriei, la 12 martie 1938, țara a fost anexată la Germania lui Hitler. O lună mai târziu, un referendum național – organizat de național-socialiști cu presiuni asupra populației – a confirmat acest fapt cu o majoritate covârșitoare.
A doua Republică
După cel de-al Doilea Război Mondial, constituția din 1920 a fost reintrodusă, iar Austriei i-au fost redate granițele de dinainte de 1938. În 1945 au avut loc deja alegeri generale libere, iar aici Partidul Popular Austriac (ÖVP), succesorul Partidului Creștin-Social, a ieșit învingător.
Primii ani ai celei de-a doua Republici au fost caracterizați de reconstrucție. Până în 1955, țara a fost guvernată de patru puteri aliate ocupante (Marea Britanie, Franța, Uniunea Sovietică, Statele Unite) în cooperare cu guvernul. Prin Tratatul de stat semnat în 1955, Austria și-a recăpătat suveranitatea de stat, iar puterile ocupante au părăsit țara. Prin acest tratat, Austria s-a angajat la o neutralitate perpetuă, care este stipulată și astăzi în constituție. Până la căderea Zidului Berlinului în 1989, în ceea ce privește afacerile externe, Austria a avut o funcție de punte sau de tampon între Europa de Vest și statele din blocul estic.
După cel de-al Doilea Război Mondial, politica internă austriacă a fost modelată de cele două partide majore, ÖVP și Partidul Social-Democrat (SPÖ), precum și de organismele parteneriatului social (camere, sindicate). Includerea partenerilor sociali în deciziile politice a dus la un consens larg în toate chestiunile sociopolitice și economice importante. Deși, pe de o parte, acest lucru s-a reflectat în relații de muncă foarte stabile, pe de altă parte, sistemul a fost, de asemenea, criticat ca fiind greoi și chiar nedemocratic.
La 7 iulie 1989, Austria și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană (UE). La 12 iunie 1994 a avut loc un referendum național cu privire la această aderare: 66% din electoratul austriac a votat pentru. Austria a aderat la UE la 1 ianuarie 1995 (Legea privind aderarea Austriei la Uniunea Europeană – Tratatul de aderare la UE). În Austria, acest lucru este considerat unul dintre cele mai importante evenimente politice ale celei de-a doua Republici.
Schimbările sociopolitice din anii 1980 și 1990, de exemplu cu noile mișcări sociale, cum ar fi „mișcarea pentru pace” și „mișcarea antinucleară”, au dus la un sistem de partide mai viu. Au apărut noi partide, cum ar fi Verzii, Forumul Liberal și NEOS – Noua Austrie. De asemenea, Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a reușit să își crească constant cota de vot începând cu 1986.
Situația actuală
La ultimele alegeri generale din 29 septembrie 2019, au votat 75,6 % din electorat, ceea ce reprezintă cu 4,4 % mai puțin decât în 2017. ÖVP a primit cele mai multe voturi, cu 37,5%. Fore detalii vă rugăm să vedeți aici.
|
ÖVP – Noul Partid Popular (fostul: Partidul Popular Austriac) |
37,5 % |
| SPÖ – Partidul Social Democrat din Austria |
21,2 % |
| FPÖ – Partidul Libertății din Austria |
16,2 % |
| Partidul Verzilor |
13,9 % |
| NEOS – Noua Austrie și Forumul Liberal |
8,1% |
.