Testele pentru detectarea Helicobacter pylori diferă în multe privințe. Alegerea testului depinde de situația clinică. La pacienții simptomatici, endoscopia este un instrument important pentru diagnosticarea ulcerului peptic sau a altor leziuni gastroesofagiene. Prin urmare, este adecvat un sistem de detectare a H. pylori bazat pe biopsie, cum ar fi testul rapid de urează, microscopia sau cultura organismelor. Sensibilitatea diagnosticului va crește dacă se efectuează mai mult de unul dintre acestea. În cazul pacienților asimptomatici, ar trebui să se utilizeze un test neinvaziv, iar serologia cu titrare este adecvată în această situație. În cazul în care rezultatele se dovedesc pozitive, se recomandă confirmarea infecției cu H. pylori cu ajutorul unui test de respirație cu uree. Pacienții care au primit anterior un tratament de eradicare a H. pylori și care prezintă o reapariție a simptomelor ar trebui să primească un nou tratament de eradicare dacă sunt încă H. pylori-pozitivi, chiar dacă nu se constată nicio anomalie endoscopică. Ar trebui să se utilizeze un test neinvaziv, iar testul respirației cu uree este cea mai bună opțiune la aceste persoane, deoarece serologia nu este adecvată în termen de 6-12 luni de la terapia de eradicare. În cazul în care testul respirator nu este disponibil, trebuie utilizat un test bazat pe biopsie. Rezultatul terapiei de eradicare a H. pylori ar trebui să fie evaluat cu ajutorul unui test neinvaziv. Testul de respirație cu uree este adecvat, deoarece serologia nu este adecvată după tratament. Testul respirator ar trebui efectuat la 4-8 săptămâni după încheierea tratamentului pentru a evita rezultatele fals-negative cauzate de suprimarea temporară a infecției. În cazul în care testul respirator nu este disponibil, trebuie utilizată o serologie cu titrare sau un test bazat pe biopsie, la cel puțin 6-12 luni de la terminarea tratamentului.
Localizador
Blog Network
