Ce este efectul mediatic?
Efectul media descrie modul în care anumite povești pe care știrile sau mass-media le publică pot influența și/sau amplifica tendințele actuale ale prețurilor într-o anumită clasă de active, sector sau piață în general. Dacă această teorie este adevărată, după ce citesc un titlu sau un articol, investitorii sau debitorii au tendința de a fi influențați de titluri și de a reacționa rapid la știri.
Efectul media este adesea observat în prețurile acțiunilor legate de modificările veniturilor și pe piața creditelor ipotecare, atunci când ratele de rambursare anticipată pot crește brusc în urma unor știri specifice despre economie.
Key Takeaways
- Efectul mediatic se referă la influența pe care o au titlurile, știrile și social media în influențarea deciziei investitorilor sau a debitorilor.
- Prețurile acțiunilor se pot mișca rapid în sus sau în jos la publicarea unei știri pozitive sau, respectiv, negative, prezentând investitorilor riscul titlurilor și oferind comercianților de o zi oportunități de a obține profituri pe termen scurt.
- Pe piețele de creditare, împrumutații răspund la titlurile de presă despre activitatea economică și modificările ratei dobânzii, modificând comportamentul de rambursare anticipată și de refinanțare.
Explicația efectului mediatic
Efectul mediatic sugerează că poveștile din mass-media vor ajuta sau afecta afacerile unei companii și prețul acțiunilor sale. Având în vedere ciclul de știri de 24 de ore și amplificarea social media, nicio companie nu este la adăpost de riscul titlurilor. De exemplu, știrile despre criza nucleară de la Fukushima, în 2011, au pedepsit acțiunile cu orice activitate conexă – chiar dacă acestea erau foarte îndepărtate de accidentul în sine – de la minerii australieni de uraniu la operatorii de centrale nucleare din SUA. Titlurile despre câștiguri, acțiuni legale și de reglementare sau activități ale unor persoane din interior pot avea un impact rapid asupra prețului acțiunilor unei companii.
Efectul media operează și pe piețele de creditare. Unii economiști atribuie creșterile numărului de ipoteci refinanțate în timpul perioadelor cu rate scăzute ale dobânzilor la titlurile care detaliază o scădere a ratelor dobânzilor și modul în care aceasta se referă la costurile ipotecare. Cei care citesc aceste articole sunt susceptibili de a crește ratele de rambursare anticipată a creditelor ipotecare și de a refinanța în consecință. Investitorii care observă, de asemenea, aceste tendințe ar putea lua poziții pe baza publicării imediate a știrilor, anticipând creșterea numărului de refinanțări.
Serviciile de știri populare pe care mulți investitori le urmăresc includ Barron’s, Wall Street Journal, New York Times, Bloomberg, Seeking Alpha, Quartz și multe altele.
Efectul mediatic și strategia de tranzacționare
Mulți investitori fundamentali petrec mult timp cercetând și dezbătând dacă să ia sau nu o poziție pe un anumit titlu de valoare. Aici, efectul media este mai strâns corelat cu strategiile de tranzacționare pe termen scurt. În loc să cumpere și să dețină o anumită companie sau o anumită clasă de active pentru o perioadă îndelungată de timp, investitorii care aderă la efectul media ar putea cumpăra și vinde un anumit titlu de valoare în decurs de o zi sau o săptămână. De exemplu, dacă Wall Street Journal publică o știre negativă înainte de publicarea rezultatelor unei companii de profil precum Tesla (TSLA) sau înainte de lansarea unei noi actualizări tehnologice, investitorii ar putea să vândă în lipsă acțiunile TSLA.
Vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acțiunilor unei companii de la un broker și vânzarea imediată a acțiunilor la prețul curent al pieței. Încasările din această vânzare sunt creditate în contul de marjă al vânzătorului în lipsă. La un moment viitor, vânzătorul în lipsă va acoperi apoi poziția scurtă prin cumpărarea pe piață și rambursarea acțiunilor împrumutate brokerului. Diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare reprezintă profitul sau pierderea vânzătorului în lipsă.
De exemplu, să presupunem că TSLA se tranzacționează la 300 de dolari pe acțiune, iar un investitor crede că prețul va scădea pe termen scurt deoarece concurența a crescut. Investitorul poate „împrumuta” acțiuni de la un broker și le poate vinde la prețul actual. Când un concurent iese pe piață cu un model similar de mașină eficientă din punct de vedere energetic, iar prețul TSLA scade la 290 de dolari, așa cum se preconizează, acesta poate apoi să răscumpere acțiunile și să le returneze brokerului său pentru un câștig de 10 dolari/acțiune.