De-a lungul anilor, Brazilia a cunoscut creșteri și scăderi economice sporadice, dar semnificative. Mai mulți factori au contribuit la acest lucru, cum ar fi schimbările politice și regimurile cursurilor de schimb, dar, mai exact, o combinație de strategii de substituire a importurilor și de promovare a exporturilor care au avut un efect semnificativ asupra economiei braziliene.Această informare va oferi o analiză a punerii în aplicare a politicilor de promovare a exporturilor și de substituire a importurilor în Brazilia, împreună cu constrângerile legate de cerere și ofertă care împiedică aplicarea cu succes a acestora în cadrul economiei braziliene.
În ultimele două decenii, Brazilia a avut o creștere economică puternică, care a încetinit în ultimii câțiva ani. Acest lucru generează întrebarea, ce anume a frânat creșterea economică a Braziliei? În medie, nivelurile scăzute ale importurilor tind, în general, să corespundă unor scăderi ale creșterii PIB-ului, iar nivelurile ridicate ale exporturilor corespund unei creșteri a PIB-ului. În Brazilia, declinul creșterii economice poate fi atribuit unei scăderi a exporturilor. În 2014, Brazilia a înregistrat un deficit comercial de 3,93 miliarde de dolari, o scădere față de surplusul de 2,5 miliarde de dolari înregistrat în 2013, iar această scădere continuă să aibă un impact negativ asupra creșterii economice în economia braziliană.
Substituirea importurilor a fost o strategie principală utilizată în anii 1950-1960 și a fost folosită în Brazilia începând cu anii 1930 sub forma licențelor de import, a tarifelor, a cotelor, a interdicțiilor de import, a ratelor de schimb supraevaluate și a investițiilor guvernamentale directe în industriile cheie. Au fost instituite bariere comerciale pentru importurile care concurau cu producția internă și au permis creșterea producției manufacturiere, iar industria a fost motorul de creștere. Instituirea unor politici de substituire a importurilor nu a fost la fel de eficientă în creșterea PIB-ului și a fost insuficientă pentru a permite o integrare competitivă pe piața internațională. Începând cu 1988, guvernul a început o nouă politică de promovare a exporturilor cu intenția de a induce, prin concurență externă, o alocare mai eficientă a resurselor.
Constrângerile legate de cerere au împiedicat implementarea cu succes a politicilor de substituire a importurilor. În primul rând, guvernul brazilian a încercat să îmbunătățească procesul de industrializare și a acordat o atenție deosebită industriilor considerate de bază pentru creștere: automobile, ciment, oțel, aluminiu, celuloză, mașini grele și industrii chimice. Acest lucru s-a întors împotriva sa sub forma unei deficiențe a cererii pentru bunurile naționale din cauza prețurilor interne mai mari. Acest lucru a provocat o reducere a consumului intern de bunuri și servicii, în timp ce creșterea producției manufacturiere a sporit cererea de import de inputuri utilizate în procesul de producție. În al doilea rând, lipsa cererii din cauza dimensiunii reduse a pieței interne a făcut ca industriile să nu poată profita de economiile de scară. La rândul său, națiunea s-a confruntat cu o producție ineficientă, costuri ridicate, profituri scăzute și, astfel, cu o implementare nereușită a politicilor de substituire a importurilor.
Guvernul brazilian a supraevaluat și a fixat cursul de schimb pentru a scădea prețul numeroaselor inputuri importate în țară, însă acest lucru a dus la un preț internațional mai mare al exporturilor și, împreună cu barierele comerciale ridicate, a contribuit la lipsa de competitivitate pe piața internațională. În consecință, Brazilia nu a reușit să vândă suficiente exporturi pentru a cumpăra importurile de care avea nevoie, ceea ce a dus la un deficit comercial. Importurile de bunuri și servicii ale Braziliei au fost semnificativ mai mari decât exporturile de bunuri și servicii până în 1982, când politicile de promovare a exporturilor au început să fie adoptate de națiunile în curs de dezvoltare.
În plus, constrângerile din partea ofertei au împiedicat implementarea cu succes a politicilor de substituire a importurilor. În primul rând, atunci când există o lipsă de integrare verticală, există riscul ca politicile economice să nu aibă amploarea efectului dorit. Integrarea verticală are loc atunci când o companie cumpără și controlează alte întreprinderi de-a lungul lanțului său de aprovizionare. Guvernul brazilian a încercat să stimuleze integrarea verticală prin promovarea atât a industriilor de bunuri de consum final, cât și a sectoarelor de bunuri de capital intermediare; cu toate acestea, grupuri de interese speciale au exercitat presiuni asupra guvernului pentru a nu dezvolta industriile interne de bunuri intermediare și de capital, deoarece costurile de producție ale acestor inputuri ar fi mai mari decât cele importate. Această lipsă de integrare verticală a dus la o ofertă de bunuri mai mică decât ar fi fost în cazul în care oferta verticală ar fi fost implementată. Deoarece oferta mai redusă crește prețurile interne și determină scăderea consumului, PIB-ul agregat a avut și el de suferit.
În industriile în care a existat integrare verticală, pe de altă parte, costurile ridicate de producție a inputurilor au împiedicat profiturile realizate, ceea ce a dus la un nivel de creștere mai mic decât cel dorit. Pentru a crește oferta de bunuri și servicii interne, guvernul brazilian a promovat politici de substituire a importurilor prin subvenționarea sectoarelor cu utilizare intensivă a capitalului, oferindu-le în același timp și sprijin financiar. Aceste cheltuieli au depășit în mod constant veniturile guvernamentale și au creat deficite bugetare, pe care guvernul a încercat să le rezolve prin tipărirea de mai mulți bani, prin creșterea masei monetare care a dus la inflație și prin industrii ineficiente cu costuri ridicate. Această concentrare pe sectorul industrial a însemnat că a existat mai puțin sprijin financiar față de sectorul agricol, ceea ce a dus la o scădere a eficienței agriculturii și a ofertei de produse primare.
Guvernul brazilian ar fi trebuit să subvenționeze și să promoveze oferta de produse primare, unde avea un avantaj comparativ din cauza pieței mici, a capitalului inițial limitat și a unei oferte generale de forță de muncă calificată. Prin specializarea în sectorul în care deținea un avantaj comparativ, eficiența nu ar fi împiedicat politicile de substituire a importurilor, iar producția mondială ar fi crescut. În prezent, pe măsură ce exportatorii brazilieni se îndepărtează de avantajul comparativ, rata de supraviețuire a exporturilor scade.
O istorie a politicilor de substituire a importurilor și de promovare a exporturilor a dus la un ciclu de creștere economică, declin, excedente comerciale, deficite, aprecieri și deprecieri ale monedei. După cum a demonstrat acest rezumat, mai multe constrângeri pe partea cererii și a ofertei împiedică succesul Braziliei în stimularea economiei. În ciuda acestor constrângeri, promovarea exporturilor a fost percepută ca un succes care a dus la o creștere atât a importurilor, cât și a exporturilor ca procent din PIB; creșterea eficienței interne și realizarea potențialului de export. În tot acest timp, substituirea importurilor a fost percepută ca un eșec care a dus la inflație, proprietate străină și dependență de importul de factori de producție.
Import Substitution, The Business Dictionary, http://www.businessdictionary.com/definition/import-substitution.html 20 noiembrie.
Export Promotion, The Business Dictionary, http://www.businessdictionary.com/definition/import-substitution.html 20 noiembrie.
„The Difficulties Facing Brazil’s New Export Plan”, Stratfor, Global Intelligence. 20 noiembrie.
Eesha Sen Choudhury, Prelegere: „Export Promotion and Import Substitution”, Universitatea McGill, 3 noiembrie.
Cardoso, Eliana: „A Brief History of Trade Policies in Brazil: From Export Promotion and Import Liberealization to Multilateral Regional Agreements”, 5. March 2009.
U.S. Library of Congress: „Brazil and Import-Substitution Industrialization, 1945-64”. November 20th.
N.C Pariyah, „Import Substitution and Export Promotion as Development Strategies”, 2. 2008.
Vertical Integration: Investopedia. http://www.investopedia.com/vertical-integration/
Baer, Werner: „Import Substitution and Industrialization in Latin America: Experiences and Interpretations”, 5. Latin America Studies Association. 2009.
Kesselman, Krieger, Joseph: Introduction to Comparative Politics: Political Challenges and Changing Agendas, 370.
Ciurack, Dan: „Supply and Demand Side Constraints as Barriers to Growth”, 20.
Ciurack, Dan: „Supply and Demand Side Constraints as Barriers to Growth”. München 2010. Bpk Development, Research and Consultations.
Bouattour, Fatma: „Financial Constraints and Export Performance: Evidence from Brazilian Mirco-data”, 4. Universitatea din Paris-Dauphine, martie 2015.
.