Fișă informativă privind anevrismele cerebrale

Ce este un anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral (cunoscut și sub numele de anevrism cerebral) este un punct slab sau subțire pe o arteră din creier care se umflă sau se umflă și se umple cu sânge. Anevrismul umflat poate exercita o presiune asupra nervilor sau a țesutului cerebral. De asemenea, poate să se spargă sau să se rupă, vărsând sânge în țesutul înconjurător (numită hemoragie). Un anevrism rupt poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi accident vascular cerebral hemoragic, leziuni cerebrale, comă și chiar deces.

Câteva anevrisme cerebrale, în special cele care sunt foarte mici, nu sângerează sau nu cauzează alte probleme. Aceste tipuri de anevrisme sunt de obicei detectate în timpul testelor imagistice pentru alte afecțiuni medicale. Anevrismele cerebrale pot apărea oriunde în creier, dar cele mai multe se formează în arterele majore de-a lungul bazei craniului.

Anevrismele cerebrale pot apărea la oricine și la orice vârstă. Ele sunt cele mai frecvente la adulții cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani și sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Persoanele cu anumite tulburări moștenite prezintă, de asemenea, un risc mai mare.

Toate anevrismele cerebrale au potențialul de a se rupe și de a provoca hemoragii în creier sau în zona înconjurătoare. Aproximativ 30.000 de americani pe an suferă o ruptură de anevrism cerebral. Se știe mult mai puțin despre câte persoane au anevrisme cerebrale, deoarece acestea nu provoacă întotdeauna simptome. Nu există statistici dovedite, dar un consens de lucrări științifice indică faptul că între 3 și 5 la sută dintre americani pot avea un anevrism în timpul vieții lor.

top

Care sunt simptomele?

Anevrism neînsuflețit
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome până când fie devin foarte mari, fie se rup. Anevrismele mici și neschimbate în general nu vor produce simptome.

Un anevrism mai mare care crește în mod constant poate apăsa pe țesuturi și nervi provocând:

• durere deasupra și în spatele ochiului
• norocire
• slăbiciune
• paralizie pe o parte a feței
• o pupilă dilatată în ochi
• modificări ale vederii sau vedere dublă.

Anevrism rupt
Când un anevrism se rupe (explodează), se resimte întotdeauna o durere de cap bruscă și extrem de puternică (de ex, cea mai mare durere de cap din viața cuiva) și poate, de asemenea, să apară:

• viziune dublă
• greață
• vomă
• înțepenire a gâtului
• sensibilitate la lumină
• convulsii
• pierdere de cunoștință (aceasta poate avea loc pentru scurt timp sau poate fi prelungită)
• oprire cardiacă.

Anevrism cu scurgeri
Cîteodată un anevrism poate scurge o cantitate mică de sînge în creier (numită hemoragie santinelă). Durerile de cap sentinelă sau de avertizare pot fi rezultatul unui anevrism care suferă o mică scurgere, cu câteva zile sau săptămâni înainte de o ruptură semnificativă. Cu toate acestea, doar o minoritate de persoane au o durere de cap sentinelă înainte de ruptură.

Dacă vă confruntați cu o durere de cap bruscă, severă, mai ales atunci când este combinată cu orice alte simptome, trebuie să solicitați imediat asistență medicală.

top

Cum sunt clasificate anevrismele?

Tip
Există trei tipuri de anevrisme cerebrale:

• Anevrism sacular. Un anevrism sacular este un sac rotunjit care conține sânge, care este atașat de o arteră principală sau de una dintre ramurile sale. Cunoscut și sub numele de anevrism cu boabe (pentru că seamănă cu o boabă atârnată de o viță de vie), aceasta este cea mai frecventă formă de anevrism cerebral. Se găsește de obicei pe arterele de la baza creierului. Anevrismele saculare apar cel mai adesea la adulți.
• Anevrism fusiform. Un anevrism fusiform se balonează sau se umflă pe toate laturile arterei.
• Anevrism micotic. Un anevrism micotic apare ca urmare a unei infecții care poate afecta uneori arterele din creier. Infecția slăbește peretele arterei, determinând formarea unui anevrism bombat.

Dimensiuni
Anevrismele sunt, de asemenea, clasificate în funcție de dimensiuni: mici, mari și uriașe.

• Anevrismele mici au un diametru mai mic de 11 milimetri (aproximativ dimensiunea unei gume mari de creion).
• Anevrismele mari au între 11 și 25 de milimetri (aproximativ lățimea unei monede de 10 cenți).
• Anevrismele mari au un diametru mai mare de 25 de milimetri (mai mult decât lățimea unei monede de 25 de cenți).

top

Ce cauzează un anevrism cerebral?

Anevrismele cerebrale se formează atunci când pereții arterelor din creier devin subțiri și slăbesc. Anevrismele se formează de obicei în punctele de ramificare ale arterelor, deoarece aceste secțiuni sunt cele mai slabe. Ocazional, anevrismele cerebrale pot fi prezente încă de la naștere, de obicei ca urmare a unei anomalii a peretelui unei artere.

Factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism

Câteodată, anevrismele cerebrale sunt rezultatul unor factori de risc moșteniți, inclusiv:

• boli genetice ale țesutului conjunctiv care slăbesc pereții arterelor
• boala polichistică renală (în care se formează numeroase chisturi în rinichi)
• malformații arteriovenoase (încurcături de artere și vene în creier care perturbă fluxul sanguin. Unele MAV-uri se dezvoltă sporadic sau de la sine)
• istorie de anevrism la un membru al familiei de gradul întâi (copil, frate, frate sau părinte).

Alți factori de risc se dezvoltă în timp și includ:

• hipertensiune arterială netratată
• fumat de țigări
• abuz de droguri, în special cocaină sau amfetamine, care cresc tensiunea arterială la niveluri periculoase. Abuzul de droguri intravenoase este o cauză a anevrismelor micotice infecțioase.
• vârsta peste 40 de ani.

Factorii de risc mai puțin frecvenți includ:

• traumatism cranian
• tumoare cerebrală
• infecție în peretele arterial (anevrism micotic).

În plus, tensiunea arterială ridicată, fumatul, diabetul și colesterolul ridicat expun la risc de ateroscleroză (o boală a vaselor de sânge în care grăsimile se acumulează în interiorul pereților arterelor), ceea ce poate crește riscul de a dezvolta un anevrism fusiform.

Factori de risc pentru ca un anevrism să se rupă

Nu toate anevrismele se vor rupe. Caracteristicile anevrismului, cum ar fi dimensiunea, localizarea și creșterea în timpul evaluării ulterioare, pot afecta riscul ca un anevrism să se rupă. În plus, condițiile medicale pot influența ruperea anevrismului.

Factorii de risc includ:

• Fumatul. Fumatul este legat atât de dezvoltarea cât și de ruperea anevrismelor cerebrale. Fumatul poate provoca chiar formarea mai multor anevrisme în creier.
• Hipertensiune arterială. Tensiunea arterială ridicată deteriorează și slăbește arterele, făcându-le mai probabil să se formeze și să se rupă.
• Dimensiune. Cele mai mari anevrisme sunt cele mai susceptibile de a se rupe la o persoană care anterior nu a prezentat simptome.
• Localizare. Anevrismele localizate pe arterele comunicante posterioare (o pereche de artere în partea din spate a creierului) și, eventual, cele de pe artera comunicantă anterioară (o singură arteră în partea din față a creierului) au un risc mai mare de a se rupe decât cele din alte locații ale creierului.
• Creșterea. Anevrismele care cresc, chiar dacă sunt mici, prezintă un risc crescut de ruptură.
• Antecedente familiale. Un istoric familial de ruptură de anevrism sugerează un risc mai mare de ruptură pentru anevrismele detectate la membrii familiei.
• Riscul cel mai mare apare la persoanele cu anevrisme multiple care au suferit deja o ruptură anterioară sau o hemoragie sentinelă.

top

Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?

Majoritatea anevrismelor cerebrale trec neobservate până când se rup sau sunt detectate în timpul testelor imagistice medicale pentru o altă afecțiune.

Dacă ați acuzat o durere de cap severă sau aveți orice alte simptome legate de o ruptură de anevrism, medicul dumneavoastră va solicita teste pentru a determina dacă sângele s-a scurs în spațiul dintre osul craniului și creier.

Sunt disponibile mai multe teste pentru a diagnostica anevrismele cerebrale și pentru a determina cel mai bun tratament. Acestea includ:

• Tomografia computerizată (CT). Această scanare rapidă și nedureroasă este adesea primul test pe care îl va solicita un medic pentru a determina dacă sângele s-a scurs în creier. CT utilizează raze X pentru a crea imagini bidimensionale, sau „felii”, ale creierului și craniului. Ocazional, un colorant de contrast este injectat în fluxul sanguin înainte de scanare pentru a evalua arterele și pentru a căuta un posibil anevrism. Acest proces, numit angiografie CT (CTA), produce imagini mai clare și mai detaliate ale fluxului sanguin în arterele cerebrale. CTA poate arăta dimensiunea, localizarea și forma unui anevrism neînsuflețit sau rupt.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Un RMN utilizează unde radio generate de calculator și un câmp magnetic pentru a crea imagini detaliate bidimensionale și tridimensionale ale creierului și poate determina dacă a existat o hemoragie în creier. Angiografia prin rezonanță magnetică (ARM) produce imagini detaliate ale arterelor cerebrale și poate arăta dimensiunea, localizarea și forma unui anevrism.
• Angiografie cerebrală. Această tehnică de imagistică poate găsi blocaje în arterele din creier sau din gât. De asemenea, poate identifica punctele slabe ale unei artere, cum ar fi un anevrism. Testul este utilizat pentru a determina cauza hemoragiei din creier și localizarea exactă, dimensiunea și forma unui anevrism. Medicul dumneavoastră va trece un cateter (tub lung și flexibil), de obicei din arterele inghinale, pentru a injecta o cantitate mică de substanță de contrast în arterele gâtului și ale creierului. Colorantul de contrast ajută radiografia să creeze o imagine detaliată a aspectului unui anevrism și o imagine clară a oricărui blocaj în artere.
• Analiza lichidului cefalorahidian (LCR). Acest test măsoară substanțele chimice din lichidul care amortizează și protejează creierul și măduva spinării (lichid cefalorahidian). Cel mai adesea, un medic va colecta LCR prin efectuarea unei puncții lombare (puncție lombară), în care un ac subțire este introdus în partea inferioară a spatelui (coloana lombară) și o cantitate mică de lichid este extrasă și analizată. Rezultatele vor ajuta la detectarea oricărei hemoragii în jurul creierului. În cazul în care se detectează o sângerare, vor fi necesare teste suplimentare pentru a identifica cauza exactă a sângerării.

top

Care sunt complicațiile unui anevrism cerebral rupt?

Anevrismele se pot rupe și pot sângera în spațiul dintre craniu și creier (hemoragie subarahnoidă) și, uneori, în țesutul cerebral (hemoragie intracerebrală). Acestea sunt forme de accident vascular cerebral numite accident vascular cerebral hemoragic. Sângerarea în creier poate provoca un spectru larg de simptome, de la o ușoară durere de cap până la leziuni permanente ale creierului, sau chiar moartea.

După ce un anevrism s-a rupt, poate provoca complicații grave, cum ar fi:

• Reînsângerare. După ce s-a rupt, un anevrism se poate rupe din nou înainte de a fi tratat, ducând la o nouă sângerare în creier și provocând mai multe leziuni sau chiar moartea.
• Modificarea nivelului de sodiu. Sângerarea în creier poate perturba echilibrul de sodiu în alimentarea cu sânge și poate provoca umflarea celulelor cerebrale. Acest lucru poate duce la leziuni permanente ale creierului.
• Hidrocefalie. Hemoragia subarahnoidă poate provoca hidrocefalie. Hidrocefalia este o acumulare de prea mult lichid cefalorahidian în creier, ceea ce determină o presiune care poate duce la leziuni cerebrale permanente sau la deces. Hidrocefalia apare frecvent după o hemoragie subarahnoidă, deoarece sângele blochează fluxul normal de lichid cefalorahidian. Dacă nu este tratată, presiunea crescută din interiorul capului poate provoca comă sau moarte.
• Vasospasm. Acesta apare frecvent după hemoragia subarahnoidă, atunci când sângerarea face ca arterele din creier să se contracte și să limiteze fluxul sanguin către zonele vitale ale creierului. Acest lucru poate provoca accidente vasculare cerebrale din cauza lipsei unui flux sanguin adecvat către anumite părți ale creierului.

Confuzii. Hemoragia de anevrism poate provoca crize (convulsii), fie în momentul sângerării, fie în perioada imediat următoare. În timp ce majoritatea convulsiilor sunt evidente, ocazional ele pot fi observate doar prin teste cerebrale sofisticate. Convulsiile netratate sau cele care nu răspund la tratament pot provoca leziuni cerebrale.

top

Cum sunt tratate anevrismele cerebrale?

Nu toate anevrismele cerebrale necesită tratament. Unele anevrisme foarte mici care nu s-au rupt și care nu sunt asociate cu niciun factor care să sugereze un risc mai mare de ruptură pot fi lăsate în siguranță în pace și monitorizate cu MRA sau CTA pentru a detecta orice creștere. Este important să se trateze în mod agresiv orice probleme medicale și factori de risc coexistenți.

Tratamentele pentru anevrismele cerebrale nerezolvate care nu au prezentat simptome au unele complicații potențial grave și trebuie să fie atent cântărite în raport cu riscul de ruptură prezis.

Considerații privind tratamentul anevrismelor neîngrădite
Un medic va lua în considerare o varietate de factori atunci când stabilește cea mai bună opțiune pentru tratarea unui anevrism neîngrădit, inclusiv:

• tipul, dimensiunea și localizarea anevrismului
• riscul de ruptură
• vârsta și starea de sănătate a persoanei
• anamneza personală și familială
• riscul de tratament.

Persoanele trebuie să ia, de asemenea, următoarele măsuri pentru a reduce riscul de rupere a anevrismului:

• controlați cu atenție tensiunea arterială
• opriți fumatul
• evitați consumul de cocaină sau alte medicamente stimulante.

Tratamente pentru anevrismele cerebrale neînrupte și rupte
Chirurgia, tratamentele endovasculare sau alte terapii sunt adesea recomandate pentru a gestiona simptomele și a preveni leziunile cauzate de anevrismele neînrupte și rupte.
Chirurgia
Există câteva opțiuni chirurgicale disponibile pentru tratarea anevrismelor cerebrale. Aceste proceduri comportă anumite riscuri, cum ar fi posibilele leziuni ale altor vase de sânge, potențialul de reapariție a anevrismului și de sângerare din nou, precum și riscul de accident vascular cerebral.

• Tăierea microvasculară. Această procedură implică întreruperea fluxului de sânge către anevrism și necesită o intervenție chirurgicală deschisă pe creier. Un medic va localiza vasele de sânge care alimentează anevrismul și va plasa o mică clemă metalică, asemănătoare unui ac de rufe, pe gâtul anevrismului, pentru a opri alimentarea cu sânge. Clipul s-a dovedit a fi foarte eficient, în funcție de localizarea, dimensiunea și forma anevrismului. În general, anevrismele care sunt complet clipați nu recidivează.

Tratament endovascular

• Embolizarea cu bobine de platină. Această procedură este o procedură mai puțin invazivă decât clivarea chirurgicală microvasculară. Un medic va introduce un tub de plastic gol (un cateter) într-o arteră, de obicei în zona inghinală, și îl va introduce prin corp până la anevrismul cerebral. Cu ajutorul unui fir, medicul va trece bobine detașabile (spirale mici de sârmă de platină) prin cateter și le va elibera în anevrism. Bobinele blochează anevrismul și reduc fluxul de sânge în anevrism. Este posibil ca procedura să trebuiască să fie efectuată de mai multe ori în timpul vieții persoanei, deoarece anevrismele tratate cu coiling pot recidiva uneori.
• Dispozitive de deviere a fluxului. Alte opțiuni de tratament endovascular includ plasarea unui mic stent (tub din plasă flexibilă) similar celor plasate pentru blocajele cardiace, în arteră pentru a reduce fluxul de sânge în anevrism. Un medic va introduce un tub de plastic gol (un cateter) într-o arteră, de obicei în zona inghinală, și îl va trece prin corp până la artera pe care se află anevrismul. Această procedură este utilizată pentru tratarea anevrismelor foarte mari și a celor care nu pot fi tratate prin intervenție chirurgicală sau prin embolizare cu bobină de platină.

Alte tratamente
Alte tratamente pentru o ruptură de anevrism cerebral au ca scop controlul simptomelor și reducerea complicațiilor. Aceste tratamente includ:

• Medicamente anticonvulsivante (anticonvulsivante). Aceste medicamente pot fi utilizate pentru a preveni convulsiile legate de o ruptură de anevrism.
• Medicamente blocante ale canalelor de calciu. Riscul de accident vascular cerebral prin vasospasm poate fi redus cu medicamente blocante ale canalelor de calciu.
• . Un șunt, care canalizează lichidul cefalorahidian din creier în altă parte a corpului, poate fi introdus chirurgical în creier în urma unei rupturi dacă acumularea de lichid cefalorahidian (hidrocefalie) provoacă o presiune dăunătoare asupra țesutului cerebral înconjurător.

Terapie de reabilitare. Persoanele care au suferit o hemoragie subarahnoidă au adesea nevoie de terapie fizică, logopedică și ocupațională pentru a-și recăpăta funcțiile pierdute și pentru a învăța să facă față oricărui handicap permanent.

top

Care este prognosticul?

Un anevrism nerezolvat poate trece neobservat pe parcursul vieții unei persoane și nu provoacă simptome.

După ce un anevrism se sparge, prognosticul persoanei depinde în mare măsură de:

• vârsta și starea generală de sănătate
• afecțiuni neurologice preexistente
• locația anevrismului
• extensiunea sângerării (și a re-sângerării)
• timpul dintre ruptură și asistența medicală
• tratamentul cu succes al anevrismului.

Aproximativ 25 la sută dintre persoanele al căror anevrism cerebral s-a rupt nu supraviețuiesc în primele 24 de ore; alte 25 la sută mor din cauza complicațiilor în decurs de 6 luni. Persoanele care suferă o hemoragie subarahnoidă pot avea leziuni neurologice permanente. Alte persoane se recuperează cu puțin sau deloc handicap. Diagnosticarea și tratarea unui anevrism cerebral cât mai curând posibil va contribui la creșterea șanselor de recuperare completă.

Recuperarea în urma tratamentului sau a rupturii poate dura de la săptămâni până la luni.

top

Ce cercetări se fac?

Misiunea Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accidente Vasculare Cerebrale (NINDS) este de a căuta cunoștințe fundamentale despre creier și sistemul nervos și de a folosi aceste cunoștințe pentru a reduce povara bolilor neurologice. NINDS este o componentă a National Institutes of Health (NIH), principalul susținător federal al cercetării biomedicale din lume. Ca parte a misiunii sale, NINDS efectuează cercetări asupra anevrismelor cerebrale și sprijină studiile prin granturi acordate instituțiilor medicale din întreaga țară.

Studiul International Study of Unruptured Aneurysm Study, finanțat de NINDS, a colectat date privind istoricul natural care ghidează luarea deciziilor medicale în funcție de mărimea și localizarea anevrismelor asimptomatice.

Genetica

Cercetătorii știu de mult timp despre legătura dintre anevrismul cerebral și cel aortic (aorta este principala arteră a corpului). Cu toate acestea, ei încă nu înțeleg pe deplin relația dintre cele două tipuri de anevrism. Studii recente de asociere la nivel de genom (GWAS) oferă dovezi moleculare pentru funcția și activitățile biologice comune (fiziopatologie) ale acestor anevrisme. A fost identificat un loc specific pe cromozomul 9p21 care crește riscul atât pentru anevrismele cerebrale, cât și pentru cele aortice. Aceste date GWAS, împreună cu datele de legătură cu alte locații susceptibile pentru gene sau secvențe de ADN, indică faptul că indivizii și familiile care adăpostesc un tip de anevrism pot avea un risc deosebit de crescut pentru celălalt.

Alți oameni de știință studiază cromozomi și regiuni cromozomiale suplimentare pentru a identifica genele legate de anevrism.

Instrumente de diagnosticare

Anevrismele cerebrale localizate la nivelul arterei comunicante posterioare și în arterele din partea din spate a creierului (numite arterele vertebrale și bazilare) sunt frecvente și au un risc mai mare de ruptură decât anevrismele din alte locații. Oamenii de știință finanțați de NINDS lucrează la identificarea caracteristicilor asociate cu ruptura și folosesc acești factori pentru a construi o scală de notare care să ghideze și să sprijine deciziile clinice.

Riscul de a avea o ruptură de anevrism este dificil de determinat și pot exista complicații grave în urma tratamentelor chirurgicale. Cercetătorii dezvoltă un nou model de diagnosticare a anevrismelor cerebrale pe baza prezenței unor molecule care pot spune, potențial, dacă există o șansă mare de izbucnire a unui anevrism. Această procedură poate fi realizată cu ajutorul imagisticii cerebrale, fără a fi necesară deschiderea craniului. Nu numai că acest nou instrument ar fi mai puțin invaziv, dar ar permite, de asemenea, ca oamenii să fie tratați înainte ca un anevrism să explodeze.

Hormoni și medicamente

Studiile indică faptul că aspirina diminuează inflamația în anevrismele cerebrale și reduce riscul de rupere. Cu toate acestea, aspirina inhibă, de asemenea, celulele sanguine (trombocite) care sunt importante în oprirea sângerării odată ce are loc o ruptură. Cercetătorii folosesc modele de șoareci pentru a examina modul în care inflamația influențează formarea și ruperea anevrismelor cerebrale, precum și mecanismele moleculare care contribuie la efectul protector al aspirinei.

Anevrismele cerebrale și hemoragia subarahnoidă sunt mai frecvente la femeile aflate la postmenopauză decât la bărbați. Terapia de substituție estrogenică reduce riscul de hemoragie subarahnoidă la femeile aflate la postmenopauză. Cercetătorii investighează modul exact în care estrogenul protejează femeile împotriva dezvoltării anevrismelor. Ei presupun că protecția are loc în primul rând prin intermediul celulelor inflamatorii.

Tratamente

Alte proiecte de cercetare includ studii privind eficacitatea clipajului microchirurgical și a chirurgiei endovasculare pentru tratarea anevrismelor rupte și nerupte, utilizarea diferitelor tipuri de bobine și a altor materiale pentru a bloca fluxul de sânge în anevrism și influența vitezei și presiunii fluxului sanguin asupra succesului sau eșecului tratamentului.

top

Unde pot obține mai multe informații?

Pentru mai multe informații despre tulburările neurologice sau despre programele de cercetare finanțate de National Institute of Neurological Disorders and Stroke, contactați Brain Resources and Information Network (BRAIN) al Institutului la:

BRAIN
P.O. Box 5801
Bethesda, MD 20824
800-352-9424

Informații sunt disponibile, de asemenea, la următoarele organizații:

Brain Aneurysm Foundation
269 Hanover Street, Building 3
Hanover, MA 02339
Tel: 781-826-5556; 888-BRAIN02 (272-4602)
[email protected]

American Stroke Association: A Division of American Heart Association
7272 Greenville Avenue
Dallas, TX 75231-4596
Tel: 888-4STROKE (478-7653)
Fax: 888-4STROKE (478-7653)
: 214-706-5231
[email protected]

American Association of Neurological Surgeons
5550 Meadowbrook Drive
Rolling Meadows, IL 60008-3852
Tel: 847-378-0500/888-566-AANS (2267)
Fax: 847-378-0600
[email protected]

Joe Niekro Foundation
26780 N. 77th St.
Scottsdale, AZ 85252
Tel: 602-318-1013
[email protected]

„Cerebral Aneurysms Fact Sheet”, NINDS, Data publicării: mai 2018.

NIH Publication No. 18-NS-5506

Întoarceți la pagina de informații despre anevrismele cerebrale

Vezi o listă a tuturor afecțiunilor NINDS

Publicaciones en Español

Aneurismas Cerebrales

Preparat de: NINDS:
Office of Communications and Public Liaison
National Institute of Neurological Disorders and Stroke
National Institutes of Health
Bethesda, MD 20892

Materialul legat de sănătate al NINDS este furnizat doar în scop informativ și nu reprezintă în mod necesar o aprobare sau o poziție oficială a National Institute of Neurological Disorders and Stroke sau a oricărei alte agenții federale. Sfaturile cu privire la tratamentul sau îngrijirea unui pacient individual trebuie obținute prin consultarea unui medic care a examinat acel pacient sau care este familiarizat cu istoricul medical al acestuia.

Toate informațiile pregătite de NINDS sunt de domeniul public și pot fi copiate liber. Se apreciază creditul către NINDS sau NIH.

.