Dacă nu facem o schimbare fundamentală a modului în care trăim, lumea se va confrunta cu distrugerea unor întregi ecosisteme, cu inundarea zonelor de coastă și cu fenomene meteorologice tot mai extreme. Acesta a fost avertismentul dur al unui raport recent al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Sarcina este enormă.
Un mod de a o aborda este să privim înapoi la o perioadă în care gândirea științifică a reușit să inițieze schimbări revoluționare în viziunea noastră. În secolul al XVII-lea, filosoful Francis Bacon a făcut apel la un „mare început nou” în gândirea noastră despre lumea naturală și a contribuit la inițierea revoluției științifice care a înlocuit gândirea statornică a vremii. Am putea face mai rău decât să-i urmăm din nou exemplul – de data aceasta în gândirea noastră socială și politică – dacă vrem să abordăm cea mai mare provocare a epocii noastre.
În lucrarea sa cheie Novum Organum, Bacon a identificat „patru idoli” ai minții – noțiuni false sau „idei goale” – care nu doar „ocupă mințile oamenilor, astfel încât adevărul cu greu poate intra, dar, de asemenea, atunci când un adevăr le este permis să intre, ei se împotrivesc acestuia”. O știință adevărată, spunea el, ar trebui „să se hotărască în mod solemn și ferm să le nege și să le respingă pe toate, curățându-ne intelectul prin eliberarea lui de ele”.
Idolii lui Bacon – enumerați mai jos – nu mai fac parte din gândirea științifică standard, dar sunt încă în vigoare în gândirea noastră morală și politică și oferă un model util pentru a înțelege provocările cu care ne confruntăm și modul în care am putea răspunde la ele.
Idolii tribului
Pentru Bacon, aceștia „își au fundamentul în însăși natura umană … în tribul sau rasa oamenilor”. Înțelegerea umană, spune Bacon, „este ca o oglindă falsă, care … deformează și decolorează natura lucrurilor amestecând cu ea propria sa natură”.
Bacon se referea la înțelegerea pe care o avem despre lumea din jurul nostru. Dar punctul său de vedere se aplică și moralității noastre. După cum a argumentat filozoful Dale Jamieson, înțelegerea noastră morală naturală este prea limitată pentru a înțelege consecințele morale și responsabilitatea pe care le implică o problemă precum schimbările climatice, în care grupuri difuze de oameni cauzează un set difuz de prejudicii unui alt set difuz de oameni, pe o gamă difuză de timp și spațiu.
Din moment ce „idolii tribului” sunt naturali și înnăscuți, ei sunt dificil de schimbat. După cum a argumentat Jamieson, o modalitate de a le combate este ca indivizii să cultive în mod conștient virtuțile verzi, cum ar fi respingerea materialismului, umilința cu privire la propria importanță și o empatie largă cu ecosistemul.
Idolii peșterii
„Fiecare are o peșteră sau un bârlog al său”, scria Bacon, „care refractă și decolorează lumina naturii”. Peștera este setul de cunoștințe, specific fiecărui individ, ca rezultat al educației și învățăturii sale.
Aceasta a devenit și mai scindată în ultimii ani, deoarece oamenii își urmează propriile silozuri de informații online. De exemplu, deși majoritatea britanicilor consideră că temperaturile globale în creștere sunt rezultatul emisiilor provocate de om, o minoritate considerabilă (25 %) nu este de aceeași părere. În ziua în care a fost prezentat recentul raport al IPCC, o mare parte a presei britanice a publicat ca știre principală un sărut la beție între doi concurenți de la un reality show.
Pentru a combate idolii peșterii, trebuie să ne asigurăm că, prin educație, mass-media și cultură, consensul științific care stă la baza schimbărilor climatice este bine cunoscut.
Idolii pieței
Pentru Bacon, aceștia au apărut „din consorțiu, relații, comerț”. Limbajul cotidian, susținea el, diminuează înțelegerea noastră a lumii prin promovarea conceptelor „impuse de aprehensiunea vulgului” în detrimentul celor ale „învățaților”.
Limbajul care domină discursul politic și economic contemporan diminuează în mod similar relația noastră cu lumea naturală. Accentul este pus pe profit, consum și creștere continuă, mai degrabă decât pe bunăstare și sustenabilitate. În consecință, sistemul nostru economic nu este bine orientat către mediu.
„Economia gogoșilor” și mișcarea „post-creștere” sunt propuneri utile pentru reîncadrarea sistemelor noastre economice și pentru a combate idolii lui Bacon ai pieței. La nivel politic global, cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU oferă un vocabular politic de bază pentru abordarea schimbărilor climatice.
Idolii teatrului
Eștia „sunt idoli care au imigrat în mințile oamenilor din diferitele dogme ale filozofiilorreprezentând lumi create de ei înșiși”. Acestea sunt dogme preconcepute – de tip religios, politic sau filozofic – care subminează gândirea clară și bazată pe dovezi despre lume.
În politica contemporană, dogmele preconcepute – adesea sub forma unor interese personale – continuă să exercite o influență asupra răspunsului nostru la schimbările climatice. De exemplu, radiodifuzorii îi invită în mod obișnuit pe cei care neagă schimbările climatice (adesea finanțați de industrie) să dezbată puncte de evidență științifică, pe motiv de „echilibru”.
Pentru a combate idolii teatrului, avem nevoie de un centru global recunoscut, unde informațiile relevante provenite de la organismele de experți pot fi evaluate și transpuse în acțiuni. Acesta ar fi echivalentul modern al matematicianului francez Marin Mersenne în secolul al XVII-lea, a cărui gamă largă de contacte (de la Hobbes la Pascal, de la Descartes la Galileo), i-a permis să acționeze, după cum spune Peter Lynch, ca „un hub de internet cu un singur om” pentru revoluția științifică emergentă.
Pentru a combate schimbările climatice, avem nevoie urgentă de un proiect de restaurare de mare anvergură, de o amploare și un domeniu de aplicare similare revoluției științifice. O astfel de schimbare poate părea uneori îndepărtată și greu de conceput. Cu toate acestea, după cum a spus Bacon însuși:
De departe, cel mai mare obstacol în calea progresului științei – în calea lansării de noi proiecte și a deschiderii unor noi domenii de cercetare – este faptul că oamenii disperă și cred că lucrurile sunt imposibile.
.