Glandă intestinală

Cripte colice (glande intestinale) în cadrul a patru secțiuni de țesut. În panoul A, bara indică 100 µm și permite o estimare a frecvenței criptelor în epiteliul colonic. Panoul B include trei cripte în secțiune transversală, fiecare cu un segment deficitar pentru expresia CCOI și cel puțin o criptă, în partea dreaptă, care suferă o fisiune în două cripte. Panoul C prezintă, în partea stângă, o criptă care se divizează în două cripte. Panoul D arată grupuri mici tipice de două și trei cripte cu deficit de CCOI (bara indică 50 µm). Imaginile au fost realizate din fotomicrografiile originale, dar panourile A, B și D au fost, de asemenea, incluse într-un articol

Glandele intestinale din colon sunt adesea denumite cripte colonice. Suprafața interioară epitelială a colonului este punctată de invaginații, criptele colonice. Criptele colonului au forma unor eprubete microscopice cu pereți groși, cu un orificiu central pe lungimea eprubetei (lumenul criptelor). Aici sunt prezentate patru secțiuni de țesut, două (A și B) tăiate de-a lungul axelor lungi ale criptelor și două (C și D) tăiate paralel cu axele lungi.

În aceste imagini celulele au fost colorate pentru a arăta o culoare maro-portocalie dacă celulele produc o proteină mitocondrială numită subunitatea I a citocromului c oxidază (CCOI sau COX-1). Nucleii celulelor (situați la marginile exterioare ale celulelor care căptușesc pereții criptelor) sunt colorați în albastru-cenușiu cu hematoxilină. După cum se observă în panourile C și D, criptele au o lungime cuprinsă între 75 și aproximativ 110 celule. Circumferința medie a criptelor este de 23 de celule. Din imagini reiese o medie de aproximativ 1 725 până la 2530 de celule pe criptă colonică. O altă măsură a fost obținută, oferind un interval de 1500 până la 4900 de celule pe cripta colonică. Celulele sunt produse la baza criptei și migrează în sus de-a lungul axei criptei înainte de a fi eliminate în lumenul colonic câteva zile mai târziu. Există 5 până la 6 celule stem la baza criptelor.

După cum se estimează din imaginea din panoul A, există aproximativ 100 de cripte colonice pe milimetru pătrat de epiteliu colonic. Lungimea colonului uman este, în medie, de 160,5 cm (măsurată de la fundul cecumului până la joncțiunea colorectală), cu un interval de 80 cm până la 313 cm. Circumferința internă medie a colonului este de 6,2 cm. Astfel, suprafața epitelială a suprafeței interioare a colonului uman are o suprafață, în medie, de aproximativ 995 cm2, care include 9.950.000 (aproape 10 milioane) de cripte.

În cele patru secțiuni de țesut prezentate aici, multe dintre glandele intestinale au celule cu o mutație a ADN-ului mitocondrial în gena CCOI și apar în cea mai mare parte albe, culoarea lor principală fiind colorarea albastru-cenușie a nucleilor. După cum se vede în panoul B, o parte din celulele stem din trei cripte par să aibă o mutație în CCOI, astfel încât 40% până la 50% din celulele care provin din aceste celule stem formează un segment alb în zona secțiunii transversale.

În general, procentul de cripte cu deficiență pentru CCOI este mai mic de 1% înainte de vârsta de 40 de ani, dar apoi crește liniar odată cu vârsta. Cripturile colonice deficitare pentru CCOI ating, în medie, 18% la femei și 23% la bărbați, până la vârsta de 80-84 de ani.

Cripturile colonului se pot reproduce prin fisiune, așa cum se vede în panoul C, unde o criptă se împarte pentru a forma două cripte, și în panoul B, unde cel puțin o criptă pare a se fisiona. Cele mai multe cripte cu deficit de CCOI se află în grupuri de cripte (clone de cripte), cu două sau mai multe cripte cu deficit de CCOI adiacente una față de cealaltă (a se vedea panoul D).