Se cunosc puține lucruri despre psihoze și halucinații la preșcolari (vârsta ≤5 ani); prin urmare, utilizarea limbajului acestora poate ajuta la evaluare. Din cauza imaturității cognitive, copiii folosesc adesea gândirea ilogică și asocierile libere și își pot descrie gândurile ca fiind „voci”. Acest lucru este comun la copiii cu tulburări de limbaj – și uneori la pacienții sănătoși – care pot vorbi despre voci pentru că nu-și pot descrie propriile gânduri.
Copiii cu ADHD și/sau tulburare opoziționistă provocatoare sunt adesea impulsivi și prezintă o judecată slabă și pot da vina pe voci pentru că le spun să facă lucruri rele. Aceste „halucinații” pot reprezenta gânduri interne care se luptă cu conștiința copilului.6 Halucinațiile auditive și vizuale au fost raportate la copiii cu sindromul Tourette, în special atunci când sunt asociate cu ADHD sau tulburare obsesiv-compulsivă.19
Cauze medicale. Tulburările electrolitice, tulburările metabolice, febra și infecțiile grave sunt cauze nepsihiatrice comune ale halucinațiilor.20 Neoplaziile cerebrale – în special în zonele de asociere vizuală, lobul temporal sau porțiuni ale nervului optic sau ale retinei – pot produce, de asemenea, halucinații, care pot fi complexe, cu imagini complete.21
Medicamentele, cum ar fi steroizii și anticolinergicele, pot provoca halucinații. Studii de caz raportează halucinații vizuale și tactile în cazul tratamentului cu metilfenidat, care se rezolvă după întreruperea tratamentului.22 Substanțele ilicite, inclusiv canabisul, dietilamida acidului lisergic (LSD), cocaina, amfetaminele, 3,4-metilendioximetria-amfetamina (ecstasy), opiaceele și barbituricele, pot induce halucinații.
Suspectați halucinații induse de substanțe dacă pacientul dumneavoastră prezintă:
- declanșare acută a halucinațiilor
- pilule dilatate
- agitație extremă sau somnolență
- alte semne de intoxicație.
Halucinațiile cauzate de tulburări convulsive sunt rare, dar pot fi somatosenzoriale, vizuale (focar în lobul occipital), auditive, olfactive (uncinat, parțiale complexe) sau gustative. Halucinațiile pot fi neformate (lumini intermitente sau zgomote grăbite) sau formate (imagini, cuvinte vorbite sau muzică) și ar putea face parte din aura care provine din lobul temporal (visătoare, flashback-uri). Halucinațiile de comandă sunt rare, iar pacienții adulți și pediatrici simt de obicei că nu sunt reale.23
Migrenele apar la aproximativ 5% dintre copiii prepubertali și sunt adesea comorbide cu tulburări afective și anxioase.24 Halucinațiile asociate cu migrena sunt în mod obișnuit vizuale, dar pot apărea și halucinații gustative, olfactive și auditive, cu sau fără dureri de cap.3 Orice halucinație asociată cu dureri de cap trebuie investigată din punct de vedere neurologic. Alte aspecte diagnostice ale halucinațiilor care trebuie luate în considerare în timpul intervievării copiilor sunt enumerate în tabelul 4.25-28
Tabelul 1
Cauzele posibile ale halucinațiilor la copii și adolescenți
Dezvoltare normală
Psihopatologie nepsihotică
Adversitate psihosocială
Boală psihotică
Stres
Familie disfuncție
Deprivare
Dificultăți de dezvoltare
Interacțiune socio-culturală (imigrație)
Roluri familiale masculine și feminine slab diferențiate
Prezența sau absența unor figuri materne diferite
Factori culturali (vrăjitoare, fantome, spiritism)
Halucinația părintelui decedat, atunci când persistă un doliu nerezolvat la părintele supraviețuitor
Sursa: Referințe 6,10-13
Tabelul 2
Contenutul halucinațiilor poate indica cauza lor
| Schizofrenie sau alte tulburări psihotice | Poate auzi mai multe voci care fac o critică comentariu Halucinații de comandă care le spun pacienților să se rănească pe ei înșiși sau pe alții Voci bizare, cum ar fi „un computer în capul meu” sau extratereștrii Voci ale cuiva familiar sau ale unei „rude” Halucinații vizuale ale diavolilor, fețe înfricoșătoare, creaturi spațiale, și schelete |
| Tulburări depresive | De obicei o singură voce care vorbește din afara capului pacientului cu un conținut depreciativ sau sinucigaș |
| Tulburare bipolară | De obicei implică idei grandioase despre putere, valoare, cunoaștere, familie, sau relații |
| Deznădejde | De obicei o percepție tranzitorie (vizuală sau auditivă) a persoanei decedate |
| Turba de stres posttraumatic | Alucații vizuale tranzitorii, de obicei cu conținut fobic |
| Sursa: Referința 11 | |
Tabelul 3
Halucinații la pacienții tineri: Diagnostice diferențiale
Tulburări psihiatrice care sunt de obicei definite prin caracteristici psihotice, inclusiv:
- schizofrenia și tulburările schizofreniforme
- tulburarea bipolară cu trăsături psihotice
- tulburarea depresivă majoră cu trăsături psihotice
Tulburări psihiatrice care de obicei nu includ halucinații, dar în care halucinațiile pot apărea ca simptome comorbide sau asociate, cum ar fi:
- Tulburări de comportament perturbator
- Tulburări de anxietate
- Tulburări de stres posttraumatic
- Tulburări de adaptare
- Tulburări de doliu sau doliu
- Tulburări disociative
- Tulburări de atenție-deficit de atenție/hiperactivitate
- tulburare de sfidare opozițională
- Sindromul Tourette
- tulburări de limbaj
Statele clinice prodromale și de risc ale tulburărilor psihiatrice (tulburări psihotice și de dispoziție)
Medicamente (steroizi, anticolinergice, stimulente)
Intoxicație și abuz de droguri
- halucinogene
- canabis
- ecstasy (3,4-metilendioximetamfetamină)
- cocaina
- amfetamine
- barbiturice
- opiați
Organice sau afecțiuni nepsihiatrice
- infecții
- febrilitate
- migraină
- convulsii
- neoplasme
- neoplazii
.
Tulburări metabolice
- Tulburări tiroidiene
- Tulburări paratiroidiene
- Tulburări suprarenale
- Boala Wilson
- porfirie
- beriberi
- Tulburări electrolitice
Sursa:
a. Schreier HA. Halucinațiile la copiii nepsihotici: mai frecvente decât credem? J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 1999;38(5):623-625.
b. Kotsopoulos S, Konigsberg J, Cote A, et al. Experiențe halucinatorii la copiii nepsihotici. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 1987;26:375-380.
c. Yates TT, Bannard JR. Copilul „bântuit”: durere, halucinații și dinamica familiei. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 1988;27:573-581.
d. Lewis M. Psihiatria copilului și adolescentului: un manual cuprinzător. Ed. a 3-a. Philadelphia, PA: Lippincott Williams and Wilkins; 2002.
e. Pao M, Lohman C, Gracey D, et al. Halucinații vizuale, tactile și fobice: recunoaștere și gestionare în departamentul de urgență. Îngrijire de urgență pediatrică. 2004;20:30-34.
f. Edelsohn GA. Halucinații la copii și adolescenți: considerații în mediul de urgență. Am J Psychiatry. 2006;163(5):781-785.
g. Sosland MD, Edelsohn GA. Halucinații la copii și adolescenți. Curr Psychiatry Rep. 2005;7:180-188.
.