Informații despre broaștele țestoase marine: Amenințări din cauza poluării marine
Problema: Poluarea poate avea efecte grave atât asupra țestoaselor marine, cât și asupra hranei pe care o consumă. De exemplu, noi cercetări sugerează că o boală care ucide în prezent multe țestoase de mare (fibropapilomi) poate fi legată de poluarea din oceane și din apele de la țărm. Atunci când poluarea contaminează și ucide flora și fauna acvatică, distruge, de asemenea, habitatele în care se hrănesc țestoasele de mare. Deversările de petrol și scurgerile urbane de substanțe chimice și îngrășăminte contribuie la poluarea apei. Se estimează că 36% din toată poluarea marină cauzată de petrol provine prin canalizările și râurile din orașe.
Fertilizatorii sunt un alt poluant marin uriaș. Scurgerea provine de la ferme și peluze, provocând eutrofizare din cauza nutrienților suplimentari. Eutrofizarea este o explozie a înfloririi algelor care poate epuiza oxigenul din apă și sufoca viața marină. Eutrofizarea a creat zone moarte enorme în multe părți ale lumii, inclusiv în Golful Mexic. Evacuarea necorespunzătoare a apelor uzate este un alt factor care cauzează eutrofizarea.
Pentru că oceanul este atât de mare, mulți presupun că poluanții vor fi diluați și împrăștiați până la niveluri sigure, dar, în realitate, aceștia creează haos în echilibrul natural al oceanelor. Unele toxine devin chiar mai concentrate pe măsură ce se descompun și intră în lanțul trofic. Broaștele țestoase de mare sunt afectate de poluare în mai multe moduri; ele nu trebuie să ingereze direct o minge de gudron, de exemplu, pentru a fi afectate de aceasta. Animalele marine mici, aflate la nivelurile inferioare ale lanțului trofic, precum planctonul, absorb aceste substanțe chimice pe măsură ce se hrănesc. Substanțele chimice se acumulează apoi în corpul acestor animale, ceea ce face ca toxinele să fie mult mai concentrate decât în apa înconjurătoare. Aceste animale mici sunt apoi consumate de animale mai mari, cum ar fi broaștele țestoase de mare, ceea ce continuă să crească nivelurile de concentrare a substanțelor chimice și a poluanților.
Specii afectate: Toate speciile de broaște țestoase de mare sunt afectate de poluarea marină.
Soluția: Educația este importantă pentru a rezolva problema poluării marine. Publicul se poate implica în această problemă prin:
* Respectând codurile locale care impun interzicerea îngrășămintelor în apropierea cursurilor de apă;
* Folosind mai puțin îngrășăminte chimice, optând în schimb pentru compost natural;
* Cumpărând alimente și produse de producție organică;
* Reducând consumul de petrol prin folosirea în comun a mașinilor, folosind transportul în comun sau cumpărând vehicule eficiente din punct de vedere energetic;
* Exprimându-se împotriva forajului în largul țărmului;
* Informându-se cu privire la eliminarea deșeurilor locale pentru a se asigura că apele reziduale netratate nu sunt introduse în cursurile de apă naturale și oceane.
Studiu de caz: Poluarea maritimă a scăzut într-o oarecare măsură datorită, în parte, Legii federale de control al poluării apei din 1972. Legea a impus standarde federale minime și uniforme pentru tratarea apelor uzate municipale și industriale și a impus, de asemenea, limite pentru poluanții din evacuările de la instalațiile industriale. Aceste limite impun ca instalațiile industriale să adopte tehnologii moderne de control al poluării. Legea privind apa curată a crescut, de asemenea, standardele pentru stațiile de tratare a deșeurilor. Între 1972 și 1992, s-au cheltuit aproximativ 125 de miliarde de dolari pentru crearea de noi stații publice de epurare. Interzicerea pesticidelor și a altor substanțe chimice dăunătoare a contribuit la controlul poluării maritime. În ciuda faptului că a existat o creștere constantă a populației și a evacuării apelor uzate, poluarea maritimă a scăzut totuși dramatic. În largul orașului Los Angeles, de exemplu, aportul de poluare a fost redus considerabil, cu 90% sau mai mult în ultimii 25 de ani. Ecosistemul marin de acolo este acum în curs de refacere.