Diagnosticul diferențial al leziunilor de masă hepatică este larg și stabilirea diagnosticului corect poate fi o provocare, în special în cazul biopsiilor cu acul. Diagnosticul diferențial al tumorilor hepatice la copii este diferit de cel al adulților și depășește sfera de aplicare a acestei analize. La adulți, abordarea variază în funcție de vârstă, sex și prezența unei afecțiuni hepatice de fond. Leziunile pot fi împărțite în linii mari în primare și metastatice (secundare), iar leziunile primare pot fi împărțite în continuare în cele de origine hepatocelulară și cele de origine nehepatocelulară. Prima categorie este formată din leziuni benigne și maligne care provin din hepatocite, în timp ce a doua categorie include tumori biliare, mezenchimale, hematopoietice și vasculare. Discutarea neoplasmelor neepiteliale depășește sfera de aplicare a acestei analize. Leziunile hepatocitare cuprind noduli displastici, hiperplazia nodulară focală, adenomul hepatic și carcinomul hepatocelular, iar diagnosticul diferențial poate fi o provocare, necesitând o corelație clinicopatologică și aplicarea markerilor imunohistochimici (IHC). Ficatul este un situs comun pentru metastaze, prezentându-se uneori cu un situs primar necunoscut, iar un bilanț adecvat este cheia pentru a ajunge la un diagnostic corect. Diagnosticul corect în acest context necesită o abordare sistematică, cu atenție la caracteristicile histologice, rezultatele imagistice, prezentarea clinică și utilizarea judicioasă a markerilor IHC. Lista anticorpilor care pot fi utilizați în acest scop continuă să crească continuu. Este important ca patologii să fie la curent cu sensibilitatea și specificitatea acestor markeri, precum și cu rolul lor de diagnostic și implicațiile clinice. Scopul acestei analize este de a sublinia diagnosticul diferențial al maselor hepatice la adulți și de a discuta o abordare algoritmică pentru a pune un diagnostic corect.