Opt chei pentru a acționa atunci când un membru al familiei sau un prieten suferă un atac de cord

Nu există o ordine specifică în care simptomele apar în cazul unui atac de cord. De fapt, „există mai multe simptome tipice care, pe alocuri, pot să nu apară”, subliniază Esther Gorjón Peramato, asistentă medicală și al treilea vicepreședinte al Societății de Medicină de Urgență și Situații de Urgență (SEMES), ca primă premisă.

Simptomul cel mai proeminent este durerea opresivă și intensă în piept (ca și cum ar exista o greutate mare pe piept), care nu se schimbă la mișcare sau respirație. Uneori se extinde la maxilar, gât, spate sau la unul dintre brațe. Poate fi însoțită de dificultăți de respirație, amețeli, transpirații reci, paloare, greață și vărsături.

Cunoașterea acestui lucru este importantă în detectarea faptului că altcineva are un atac de cord. Dacă se întâmplă acest lucru, Gorjón explică ce trebuie făcut.

1) Sunați la serviciile de urgență

Primul lucru care trebuie făcut este să sunați la serviciul medical de urgență pentru ajutor, explicând simptomele pacientului și răspunzând la întrebările pe care vi le pun. Acest număr de telefon va solicita anumite informații de identificare, cum ar fi numărul de telefon de la care se face apelul, adresa la care se află pacientul, numele și vârsta pacientului etc.

Adresa este cel mai important aspect cerut de serviciile de urgență, astfel că trebuie să fie precisă și, în cazul în care nu se află la domiciliu, să ofere datele necesare pentru localizarea persoanei, inclusiv localități apropiate, clădiri singulare etc.

„Ne vor întreba ce se întâmplă și, în unele cazuri, ne vor pune în legătură cu personalul sanitar pentru ca noi să le explicăm ce se întâmplă, simptomele, istoricul etc. Este în regulă dacă nu cunoaștem toate faptele. Cel mai important lucru este să le explicăm ce vedem și să le urmăm instrucțiunile.”

Deși poate părea că se amuză, „ajutorul este deja pe drum, iar ceea ce fac ei este să colecteze mai multe date pentru a-i informa pe profesioniștii care se vor ocupa de tine”, explică el.

2) Dacă pacientul are antecedente de boli de inimă, dați-i pastila sau spray-ul recomandat

„Acest tip de pacient poate avea instrucțiuni de la medic că, dacă are dureri în piept, ar trebui să ia un fel de pastilă sau spray”, explică el. În acest caz, pacientul trebuie ajutat să urmeze aceste instrucțiuni.

3) Stați jos sau întindeți-vă dacă pacientul este conștient

„Dacă persoana este conștientă”, spune el, „este recomandat să stea jos sau să se întindă și să nu facă eforturi. Nu există nicio problemă în a atinge pacientul, ceea ce trebuie evitat este să se meargă sau să se facă orice efort.

4) Așezați pacientul pe o parte dacă este inconștient

Asistenta subliniază că cel mai bine este să îl așezați pe o parte și să îl supravegheați până la sosirea serviciilor de urgență. Ea îndeamnă să-i descheie hainele dacă sunt strâmte, asigurându-i un mediu liniștit și aerisit.

5) Efectuați resuscitarea cardio-respiratorie dacă este necesar

Dacă este vorba de un atac de cord care a dus la stop cardiorespirator, trebuie efectuată resuscitarea cardio-respiratorie. Dacă nu știți cum să efectuați aceste manevre, numărul de telefon de urgență vă va spune cum să le faceți.

6) Rămâneți în permanență alături de pacient

Este imperativ ca însoțitorul să rămână alături de pacient în cazul în care situația se schimbă (dacă acesta își pierde cunoștința, de exemplu). În acest caz, trebuie să se apeleze din nou la serviciul de urgență. „Vecinii sau alte persoane ar trebui să fie chemați dacă știu să acorde primul ajutor sau dacă sunt asistenți medicali.”

7) Nu vă pierdeți calmul

Gorjón insistă asupra faptului că „este esențial să nu vă pierdeți calmul și să urmați întotdeauna instrucțiunile care vă sunt date la telefon”. În acest scop, el explică faptul că, în general, oamenii acționează mai bine dacă știu ce ar trebui și ce nu ar trebui să facă.

Să fii informat și să ai câteva noțiuni de prim ajutor te va ajuta cu siguranță să-ți păstrezi calmul. Respirația lentă și profundă poate funcționa și ea.

8) Încercați să liniștiți pacientul

Nervozitatea este adesea destul de contagioasă. „Cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faci este să fii calm, să vorbești încet, fără să țipi, cu bunătate și afecțiune. Contactul fizic (o mână pe umăr sau o mângâiere pe față sau pe mână) este sigur că va reconforta pacientul”, spune asistenta.

Vezi și:

Care sunt principalii factori de risc cardiovascular?

Cinci pași pentru resuscitarea cardio-pulmonară a sportivilor (CPR)

Cum funcționează inima?

Recomandări pentru evitarea unui nou infarct

Sporturi pentru persoanele care au suferit un infarct

Beneficiile consumului de apă cu lămâie pe stomacul gol

.