Ascultarea muzicii în timp ce faceți exerciții fizice nu doar ameliorează plictiseala – poate ajuta la îmbunătățirea calității antrenamentului prin creșterea rezistenței și prin faptul că vă pune într-o dispoziție mai bună.
În special, s-a demonstrat că muzica motivantă sau sincronizată cu exercițiile fizice are efecte fizice și psihologice. Atunci când un cântec are un ritm puternic și constant, de exemplu, puteți pedala sau alerga în ritmul acelei muzici, ceea ce tinde să vă dea o senzație de satisfacție și vă poate inspira să faceți mai multe exerciții fizice. Versurile sau ritmul molipsitor al muzicii motivaționale vă inspiră să faceți exerciții mai mult timp sau să munciți mai mult în timpul rutinei de exerciții fizice.
Îmbunătățirea performanței fizice
Studiile arată că muzica cu ritm mai rapid tinde să ajute la îmbunătățirea performanței atletice atunci când o persoană se angajează în exerciții fizice de nivel scăzut până la moderat, fie prin creșterea distanței parcurse, a ritmului sau a repetițiilor efectuate. De exemplu, un studiu din 2006 care a analizat efectul muzicii asupra selecției vitezei pe banda de alergare a constatat că, în timp ce ascultau muzică cu ritm rapid, participanții și-au mărit ritmul și distanța parcursă fără a deveni mai obosiți. Alte studii au tras concluzii similare, sugerând că ascultarea muzicii cu mai multe bătăi pe minut poate îmbunătăți performanța fizică în timpul exercițiilor fizice de nivel scăzut până la moderat.
Diverse studii au arătat modul în care tempoul exact, măsurat în bătăi pe minut, afectează nivelul de exerciții fizice al cuiva. Aceste studii au stabilit că tempoul ideal necesar pentru o performanță maximă depinde de tipul de exercițiu. Un studiu din 2011 a arătat că, pentru a obține cea mai bună performanță pentru ciclism (care a fost calculată prin măsurarea intensității exercițiului prin intermediul ritmului cardiac), tempo-ul preferat este între 125 și 140 de bătăi pe minut (bpm). Un studiu publicat în 2014 a arătat că cel mai bun tempo muzical pentru o performanță sporită pe banda de alergare este între 123 și 131 bpm. Un motiv plauzibil pentru care diferite tipuri de exerciții fizice au tempo-uri ideale diferite este legat de capacitatea cuiva de a ține pasul cu ritmul muzicii, sincronizând pașii sau pedalând pe ritmul muzicii. Deoarece ritmul diferă pe banda de alergare față de cel al bicicletei de exerciții sau al bicicletei eliptice, este nevoie de muzică cu tempo-uri diferite pentru a obține performanța ideală pentru diferite antrenamente.
Cercetătorii au început recent să urmărească explicații mai detaliate cu privire la motivul pentru care muzica poate îmbunătăți performanța exercițiilor fizice. Un studiu din 2010 condus de psihologul sportiv C.I. Karageorghis afirmă că muzica poate îmbunătăți performanța sportivă în două moduri: fie poate întârzia oboseala, fie poate crește capacitatea de muncă. Potrivit acestui studiu, efectele muzicii duc la „niveluri mai mari decât cele așteptate de rezistență, putere, productivitate sau forță.”
North și Hargreaves sugerează că muzica distrage atenția de la durerea îndurată în timpul exercițiilor fizice prin stimuli senzoriali concurenți, deoarece este mai ușor să uiți de durere sau oboseală atunci când un cântec care îți place îți distrage atenția.
Efectul psihologic
Muzica poate duce la sentimente de plăcere sau neplăcere, poate schimba procesele de gândire și poate provoca schimbări în comportament. Acest efect psihologic poate fi observat prin modificări fizice ale nivelului de hormoni. De exemplu, un studiu din 2012 a arătat că participanții care au ascultat muzică pe care o considerau „plăcută” au avut niveluri mai ridicate de serotonină, cunoscută ca hormonul „de bine”. Deși este dificil de dovedit efectele, acest studiu sugerează că experiența plăcută de a asculta un cântec poate duce la o creștere a nivelului de serotonină, ceea ce vă poate pune într-o dispoziție mai bună pentru antrenamentul dumneavoastră.
Concluzii generale
Alegerea muzicii care vă place și care se potrivește cu rutina dumneavoastră de exerciții fizice vă poate ajuta să obțineți mai mult din experiența dumneavoastră de exerciții fizice. Deoarece fiecare are un ritm și o intensitate ideală de antrenament diferite, determinarea exactă a tempo-ului care funcționează pentru dumneavoastră poate fi un proces de încercare și eroare.
Cu muzică sau fără, exercițiile fizice sunt foarte importante pentru sănătatea generală. Vedeți mai multe despre cum să vă maximizați sănătatea aici.
Toate articolele de pe site-ul nostru au fost aprobate de Dr. Diana Zuckerman și de alți membri ai personalului superior.
- Karageorghis, C.I., Priest, D.L., Williams, L.S., Hirani, R.M., Lannon, K.M., & Bates, B.J. (2010). Efectele ergonomice și psihologice ale muzicii sincrone în timpul exercițiilor de tip circuit. Psychology of Sport and Exercise, 11(6), 551-559.
- Karageorghis, C.I., & Priest, D.L. (2012). Muzica în domeniul exercițiilor fizice: A Review and Synthesis (partea a II-a). International Review of Sport and Exercise Psychology, 5(1), 67-84.
- Judy Edworthy & Hannah Waring (2006) The effects of music tempo and loudness level on treadmill exercise, Ergonomics, 49:15, 1597-1610, DOI:10.1080/00140130600899104
- Hodges, D.A. (2009) Bodily Responses to Music. În S. Hallam, I. Cross și M. Thaut (Eds.) The Oxford Handbook of Music Psychology, (pp. 121-130). New York: Oxford University Press. Tenenbaum G. O perspectivă social-cognitivă a efortului perceput și a toleranței la efort. În: G: Singer R.N., editor; Hausenblas H.A., Janelle C., editori.Handbook of sport psychology. New York: Wiley; 2001. pp. 810-822.
- Karageorghis, C. I., Jones, L., Priest, D. L., Akers, R. I., Clarke, A., Perry, J. M., et al.(2011). Revizuirea relației dintre frecvența cardiacă de exercițiu și preferința tempo-ului muzical. Research Quarterly for Exercise and Sport, 82, 274-284.
- Karageorghis, C. & Jones, L. (2014). On the stability and relevance of the exercise heart rate-music-tempo preference relationship. Psychology of Sport and Exercise, 15(3), 299-310.
- Karageorghis, C.I., Priest, D.L., Williams, L.S., Hirani, R.M., Lannon, K.M., & Bates, B.J. (2010). Efectele ergonomice și psihologice ale muzicii sincrone în timpul exercițiilor de tip circuit. Psychology of Sport and Exercise, 11(6), 551-559.
- North, A. & Hargreaves, D. (2008). Muzica și sănătatea fizică, În The Social and Applied Psychology of Music, pp. 301-311. Oxford: Oxford University Press.
- Altenmüller, E., & Schlaug, G. (2012). Muzica, creierul și sănătatea: Explorarea fundamentelor biologice ale efectelor muzicii asupra sănătății. În R. A. R. R. MacDonald, G. Kreutz, & L. Mitchell (Eds.), Music, health, and wellbeing, 12-24. New York: Oxford University Press.
.