Dar posibila contribuție la diminuarea anxietății nu este încă clară, sugerează o analiză a dovezilor
Probioticele, fie luate singure, fie combinate cu prebiotice, pot ajuta la ameliorarea depresiei, sugerează o analiză a dovezilor disponibile, publicată în BMJ Nutrition Prevention & Health.
Dar dacă acestea ar putea ajuta la diminuarea anxietății nu este încă clar, spun cercetătorii.
Alimentele care lărgesc profilul bacteriilor utile din intestin sunt cunoscute sub denumirea colectivă de probiotice, în timp ce prebioticele sunt compuși care ajută aceste bacterii să se dezvolte.
În Marea Britanie, în 2016-17, 1,4 milioane de persoane au fost direcționate cu probleme de sănătate mintală, mai mult de jumătate dintre acestea (53%) au avut anxietate sau tulburări legate de stres, în timp ce o treime (33%) au avut depresie.
Există o relație bidirecțională între creier și tractul digestiv, cunoscută sub numele de axa intestin-creier. Iar posibilitatea ca microbiomul – gama și numărul de bacterii rezidente în intestin – să poată ajuta la tratarea bolilor mintale a devenit un punct de interes în ultimii ani.
Pentru a explora acest aspect în continuare, cercetătorii au căutat studii relevante publicate în limba engleză între 2003 și 2019, care au analizat contribuția terapeutică potențială a pre și probioticelor la adulții cu depresie și/sau tulburări de anxietate.
Dintr-un haul inițial de 71 de studii, doar 7 au îndeplinit toate criteriile de includere. Toate cele 7 au investigat cel puțin 1 tulpină probiotică; 4 au analizat efectul combinațiilor de tulpini multiple.
În total, 12 tulpini probiotice au figurat în studiile selectate, în principal Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei și Bifidobacterium bifidium. Un studiu a analizat tratamentul combinat cu pre-probiotice, în timp ce unul a analizat terapia cu prebiotice de sine stătător.
Studiile au variat considerabil în ceea ce privește concepția, metodele utilizate și considerentele clinice, dar toate au concluzionat că suplimentele probiotice, fie singure, fie în combinație cu prebiotice, pot fi legate de reduceri măsurabile ale depresiei.
Și fiecare studiu a arătat o scădere sau o îmbunătățire semnificativă a simptomelor de anxietate și/sau schimbări relevante din punct de vedere clinic în măsurile biochimice ale anxietății și/sau depresiei cu utilizarea probioticelor sau a pre-probioticelor combinate.
Dintre cele 12 probiotice diferite investigate, 11 au fost potențial utile, au arătat concluziile.
Cercetătorii evidențiază câteva avertismente la revizuirea lor: niciunul dintre studiile incluse nu a durat foarte mult timp; iar numărul de participanți din fiecare a fost mic.
Acest lucru face dificilă tragerea unor concluzii ferme cu privire la efectele generale, dacă acestea sunt de lungă durată și dacă ar putea exista efecte secundare nedorite asociate cu utilizarea prelungită, spun ei.
Cu toate acestea, pe baza dovezilor preliminare de până acum, terapia pre și probiotică justifică investigații suplimentare, sugerează ei.
Probioticele pot ajuta la reducerea producției de substanțe chimice inflamatorii, cum ar fi citokinele, așa cum se întâmplă în cazul bolii inflamatorii intestinale, sugerează cercetătorii. Sau ar putea ajuta la direcționarea acțiunii triptofanului, o substanță chimică despre care se crede că este importantă în axa intestin-creier în tulburările psihiatrice.
Deoarece tulburările de anxietate și depresia afectează oamenii foarte diferit, acestea necesită abordări de tratament care să țină cont de aceste complexități, spun ei. „În acest fel, cu o mai bună înțelegere a mecanismelor, probioticele se pot dovedi a fi un instrument util într-o gamă largă de afecțiuni”, scriu ei.
Persoanele cu depresie și/sau tulburări de anxietate au, de asemenea, adesea și alte afecțiuni subiacente, cum ar fi producția de insulină afectată și sindromul colonului iritabil, subliniază ei.
„Ca atare, efectul pe care probioticele îl au asupra pacienților cu poate fi dublu: acestea pot îmbunătăți în mod direct depresia, în conformitate cu rezultatele observate ale acestei revizuiri, și/sau ar putea avea un impact benefic asupra experienței unui pacient al lor prin ameliorarea comorbidităților suplimentare”, scriu ei.
„Pur și simplu din informațiile adunate pentru această analiză, este valabil să se sugereze că, pentru pacienții cu depresie recunoscută clinic: este puțin probabil ca terapia prebiotică izolată, sau adjuvantă, să afecteze experiența individului cu privire la starea lor într-un mod evident din punct de vedere cantitativ; și că terapia izolată sau adjuvantă, probiotică/combinată prebiotică-probiotică poate oferi o îmbunătățire măsurabilă cantitativ a parametrilor legați de depresie”, concluzionează aceștia.
„Cu toate acestea, există date inadecvate pentru a sugera ceva semnificativ care să susțină sau să respingă utilizarea fie a agenților pre/probiotici (sau a unei combinații a ambelor) la pacienții cu tulburări de anxietate recunoscute clinic; aceasta ar fi o zonă utilă pentru a fi investigată în continuare.”
06/07/2020
Note pentru editori
Revizuirea sistematică: Food & Mood: a review of supplementary prebiotic and probiotic interventions in the treatment of anxiety and depression in adults doi 10.1136/bmjnph-2019-000053
Journal: BMJ Nutrition Prevention & Health
Finanțare: BMJ Nutrition Prevention & Health
Funding: None declared
Link to Academy of Medical Sciences labelling system
https://press.psprings.co.uk/AMSlabels.pdf
Peer reviewed? Da
Tip de dovezi: Revizuirea dovezilor
Subiecte: Oameni
Legătura către articol
https://nutrition.bmj.com/lookup/doi/10.1136/bmjnph-2019-000053
.