Cea mai mare minoritate din Europa, romii, este deosebit de grav afectată de pandemia de coronavirus în multe țări, deoarece se confruntă cu o combinație de riscuri pentru sănătate, privațiuni economice și o stigmatizare sporită.
Aproximativ 80% din cei 10 milioane de romi din Europa trăiesc în cartiere dens populate și în case supraaglomerate, iar mulți dintre ei nu au acces la apă curentă. Acest lucru înseamnă că măsurile sanitare și de distanțare de bază necesare pentru a combate răspândirea virusului sunt mai dificile. În unele țări, acest lucru a dus deja la transformarea comunităților de romi în țapi ispășitori ca potențiale focare de îmbolnăvire.
„Acest dezastru nu va afecta doar romii, ci și societățile, economiile și politicile generale și va intensifica conflictul interetnic la un nivel nemaiîntâlnit în ultimele trei decenii”, potrivit unui raport recent al Open Society Foundations privind impactul coronavirusului asupra romilor din șase țări cu comunități importante: Bulgaria, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Spania și Ungaria.
Cartierele romilor din Bulgaria și Slovacia au fost izolate pe fondul temerilor legate de răspândirea virusului. Au fost introduse puncte de control ale poliției în afara a două cartiere mari din Sofia, iar oamenilor li s-a permis să părăsească zona doar dacă puteau să prezinte un contract de muncă sau să dovedească un alt motiv urgent pentru a face acest lucru.
„Aș spune că este nevoie de constrângere în anumite situații acolo, pentru că suntem obligați să protejăm restul populației”, a declarat ministrul bulgar de interne, Mladen Marinov, atunci când măsurile au fost introduse în martie. Controalele în cartierele din Sofia au fost ridicate la sfârșitul lunii aprilie, dar luni au fost blocate mai multe străzi din cartierul romilor din orașul Sliven, după o creștere bruscă a numărului de cazuri de coronavirus acolo.
În Slovacia, cinci așezări de romi au fost puse în carantină la începutul lunii aprilie, într-o măsură pe care activiștii pentru drepturile omului au denunțat-o ca fiind discriminatorie. De atunci, carantina a fost ridicată pentru patru dintre așezări.
„Chiar dacă a existat o oarecare justificare pentru îngrijorare, măsurile de securitate nu au fost urmate de măsuri de sănătate și măsuri de ajutor social adecvate. O mulțime de oameni au rămas fără apă și medicamente”, a declarat Zeljko Jovanovic, șeful inițiativelor pentru romi ale Open Society și unul dintre autorii raportului.
Elana Resnick, antropolog specializat în comunitatea romă din Bulgaria, a declarat că arătând cu degetul spre romi a fost cel mai recent exemplu dintr-o lungă istorie în care minoritățile au fost învinuite de răspândirea bolilor, iar romii au fost învinuiți pentru eșecurile statului. „Ideea de cine este un vector probabil de contagiune este rasializată, iar vina este mutată de la problemele structurale ale statului la oamenii înșiși, spunându-se „acești oameni nu sunt curați””, a spus ea.
Multe persoane de etnie romă au locuri de muncă pe piața gri de zi cu zi, ceea ce înseamnă că au fost concediate în momentul în care a lovit pandemia și este posibil să nu fie eligibile pentru programele de compensare ale statului. Alții s-au întors în țările din Europa Centrală și de Est de la locurile de muncă din Europa de Vest la începutul pandemiei, de multe ori pentru că sursele lor de venit s-au epuizat din cauza anulării locurilor de muncă. Întorși acasă, ei nu au adesea nicio asigurare de sănătate și puține plase de siguranță.
Multe familii fie nu au conexiune la internet acasă, fie nu au suficiente dispozitive pentru toți copiii din gospodărie, ceea ce îngreunează învățarea la distanță.
„Coronavirusul schimbă aceste condiții de la rele la o catastrofă”, a spus Jovanovic.
Politicenii populiști au vizat comunitățile de romi din întreaga Europă în ultimii ani. Un partid de extremă-dreapta din Slovacia a lansat patrule în uniformă în trenuri pentru a căuta „criminalitatea țigănească”, iar milițiile de extremă-dreapta din Ucraina au efectuat numeroase atacuri asupra așezărilor de romi. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a părut să folosească comunitatea romă din țară ca țap ispășitor într-o campanie la începutul acestui an.
Fotografie: Bernadett Szabó/Reuters
O instanță ungară a decis anul trecut că segregarea școlară din orașul Gyöngyöspata a adus prejudicii copiilor romi și a acordat 60 de reclamanți un total combinat de aproximativ 100 de milioane de forinți (250.000 de lire sterline) ca despăgubiri. Orbán a declarat că guvernul va refuza să plătească și a promis o consultare la nivel național cu privire la respectarea sau nu a hotărârii.
„Este foarte tensionat. Ne simțim amenințați”, a declarat Géza Csemer, șeful organismului local al comunității romilor din Gyöngyöspata, într-un interviu acordat în februarie, înainte de introducerea restricțiilor privind coronavirusul. Cea mai mare parte a comunității din acest oraș, situat la aproximativ 80 de kilometri de Budapesta, locuiește într-o zonă de bungalouri dărăpănate, dincolo de un pârâu urât mirositor, unde sunt pompate apele uzate din restul orașului.
Multe comunități din Ungaria și din întreaga regiune au condiții de trai la fel de segregate, precum și dificultăți în ceea ce privește accesul la o educație de calitate și la piața muncii. „Ceea ce se întâmplă la școală duce la complexe de inferioritate la vârsta adultă și apoi întregul ciclu continuă”, a spus Csemer.
Coronavirusul amenință să agraveze toate problemele preexistente de locuințe de proastă calitate, oportunități economice reduse, probleme de sănătate asociate și discriminarea care rezultă.
Există, totuși, unele cazuri de oameni care sfidează stereotipurile. În Bulgaria, generalul-maior Ventsislav Mutafchiyski, care se ocupă de răspunsul statului la coronavirus, a închis o întrebare referitoare la numărul de persoane de etnie romă infectate cu virusul, întrebând jurnalistul în ce secol trăiesc.
Maya Grekova, profesor de sociologie la Universitatea din Sofia, a declarat că există, de asemenea, unele semne că pandemia a determinat autoritățile să realizeze că problemele romilor nu pot fi pur și simplu ignorate.
„Instituțiile de stat au început să realizeze că trebuie să îi ajute pe acești oameni, nu doar să îi blameze. Instituțiilor nu le place să meargă în cartierele de romi și să lucreze cu oamenii de acolo, dar acum poate că unele dintre ele înțeleg că este obligația lor”, a spus ea.
Reportaj suplimentar de Eszter Neuberger
{{topLeft}}
{{bottomLeft}}
{topRight}}
{{bottomRight}}
{{/goalExceededMarkerPercentage}}
{{/ticker}}
{{heading}}
{{#paragraphs}}
{{.}}}{{/paragrafe}}{{{highlightedText}}
- Share on Facebook
- Share on Twitter
- Share via Email
- Share on LinkedIn
- Share on Pinterest
- Share on WhatsApp
- Share on Messenger
.