Tritrichomonas foetus, un parazit protozoar microscopic unicelular flagelat, identificat în mod tradițional ca fiind o cauză a bolilor de reproducere la bovine, a fost demonstrat ca fiind o cauză importantă de diaree la pisici. Până de curând, nu a fost identificat un tratament antimicrobian eficient pentru Tritrichomonas foetus felin. Având în vedere că dozele recomandate de medicamente antimicrobiene au eșuat în cazul pisicilor infectate cu Tritrichomonas foetus, iar studiile in vitro au evidențiat o rezistență multiplă la medicamente, cercetările continuă în efortul de a găsi un tratament eficient. Un studiu special realizat de Dr. Jody Gookin nu a observat anomalii clinico-patologice sau efecte adverse la utilizarea ronidazolului, iar cercetarea a concluzionat că ronidazolul administrat în doze de 30 până la 50 mg/kg pe cale orală de două ori pe zi, timp de 2 săptămâni, a fost capabil să rezolve diareea și să eradicheze infecțiile cu Tritrichomonas foetus la pisici. Utilizarea clinică a ronidazolului a evidențiat o neurotoxicitate reversibilă, posibil legată de doză. Pisicile care primesc ronidazol trebuie monitorizate pentru semne de nistagmus, ataxie sau modificări de comportament, iar ronidazolul trebuie întrerupt imediat dacă se observă oricare dintre aceste semne. Mulți farmaciști care prepară compuși au început să stocheze pulbere pură de ronidazol pentru a pregăti rețete veterinare pentru tratamentul Tritrichomonas foetus. Dozele de ronidazol sunt de obicei preparate sub formă de capsule, forma de dozare cea mai dezirabilă deoarece (1)capsulele maschează gustul extrem de amar al ronidazolului, (2)dozarea exactă reduce riscul de neurotoxicitate care a fost raportat la doze mai mari și (3)proprietarul poate fi sigur că întreaga doză este ingerată de pisică după administrarea unei capsule.